Hortensia Masichievici-Mişu

Hortensia Masichievici-Mişu (n. 16 septembrie 1917, Chitila, judeţul Ilfov – d. 12 ianuarie 2010, Bucureşti). Artist plastic, scriitoare.

Biografie

Fiica unor intelectuali bucovineni refugiaţi în România în timpul Primului Război Mondial, care revin după război la Cernăuţi. Urmează cursurile liceale şi universitare la Cernăuţi. După absolvirea Facultăţii de Drept (1939), refugiată la Bucureşti în contextul anexării Bucovinei de Nord la URSS, se înscrie la Academia de Belle Arte din Bucureşti, la clasa pictorului Camil Ressu. În particular, frecventează şi cursurile Academiei Libere „Guguianu”.

Debutează în 1943 la Salonul Oficial de Desen din Bucureşti. Este prezentă după 1948 la majoritatea expoziţiilor organizate de statul comunist, dar şi la Galeria Simeza (1960, 1965, 1970, 1975), Galeria Orizont (1980), Sala Dalles (1986), Galeria Etaj 3/4 de la Teatrul Naţional (1992, 2002) din Bucureşti, Galeria Cupola din Iaşi (1978), Muzeul de Artă din Constanţa (1994), Muzeul de Artă din Tulcea (1995) ş.a. Participă şi la o serie de expoziţii internaţionale, precum cele organizate la Moscova, Veneţia, Tòkyò, Stuttgart, Ludwigsburg, Melbourne (1975), München (1981), Braunschweig (1990) şi Maastricht (1993). Lucrările sale se axează pe teme folclorice (Fata cu floare, 1967, Mireasa din Salva, 1968), portret istoric (Maria de Mangop, Vornicul Alexandru Beldiman, Elena Doamna, soţia lui Matei Basarab), teme fantastice (Puterea apelor, 1971, Metamorfoza împlinită, 1972, Ameninţare, 1974, Mărul, 1979) sau, în ultimul timp, pe o tehnică mixtă creată cu ajutorul computerului (Floarea văzduhului, 2000, Naşterea unei flori, 2000, Agresiunea fluturilor, 2001, Realist/abstract, 2001).

A scris şi câteva cărţi, printre care Microbul şi alte povestiri adevărate (2003), Povestiri mai mult sau mai puţin adevărate (2004), În umbra tăcerii. Lautlos durch die Stille. Poezii (ed. bilingvă, cu 15 gravuri ale autoarei, 2006).

Membră a Uniunii Artiştilor Plastici din România, Hortensia Masichievici-Mişu a fost distinsă cu mai multe premii şi decoraţii, cum ar fi Meritul Cultural, clasa I (1968), Medalia de Aur oferită de Academia „Tommaso Campanella” din Roma (1972), Premiul pentru grafică acordat de Uniunea Artiştilor Plastici din România (1992), nominalizarea la “International Woman of the Year 1992/1993”, Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române (1994), Premiul de Onoare al Trienalei de gravură, Chamalières, Franţa (2000).

Bibliografie

• George Marcu (coord.), Enciclopedia personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2012