Ianova

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Ianova

Comuna Remetea Mare
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Colaj Ianova Timis.jpg
Atestare 1332
Populaţie 825 locuitori
Cod poştal 307353

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Ianova este un sat în judeţul Timiş, comuna Remetea Mare. Are o populaţie de 825 locuitori (2002).

Localizare

Se situează la aproximativ 20 km nord-est de municipiul Timişoara, pe malul drept al pârâului Gherteamoş. Este străbătută de drumul comunal DC 62 Remetea Mare - Ianova - Bencecu de Sus - Bencecu de Jos - Pişchia. Se învecinează cu Remetea Mare la sud-vest, cu Giarmata la vest, cu Bencecul de Sus la nord, Herneacova la est şi Izvin la sud-est.

Istorie

Ianova este printre cele mai vechi localităţi din Banat şi, ca multe alte localităţi din împrejurimi, a fost atestată documentar pentru prima dată la 1332-1337, în documentele de dijmă papală. În aceste documente apare cu numele Ilyno şi Ienev. Prezenţa locuitorilor sârbi din Ianova se regăseşte de foarte timpuriu, probabil s-au aşezat aici în secolul XI. De-a lungul Evului Mediu a fost locuită şi stăpânită de diferiţi nobili locali, după cum o atestă numeroasele documente feudale de schimbare a proprietăţii. La Ianova se găsesc ruinele unei fortificaţii medievale care datează din secolele XIV - XVI şi se situează în sudul satului, în locul numit „cetatea turcească”[1] Tot în perioada Evului Mediu, între Ianova şi Remetea Mare a existat o localitate numită Saswar sau Solymosfalu.

În timpul ocupaţiei otomane a fost locuită, căci la 1690 apare menţionată cu numele Jenovo. După cucerirea Banatului de către austrieci, s-a realizat harta contelui Mercy din 1723-1725, pe care se găseşte şi Ianova, locuită de români. Deja la 1761 avea numele de Ianova, dar la 1893 i-a fost schimbat numele în Margitfalva, în cinstea proprietarei satului, Margareta, soţia lui Ştefan Karolyi. Mai târziu s-a mai numit şi Temesjeno.

Pe la jumătatea secolului XIX, pe când Ianova era deţinută de familia Csekonics, a avut loc şi o acţiune de colonizare a satului cu germani şi maghiari. În anul 1968 a fost încorporată la comuna Remetea Mare, alături de satele Bucovăţ şi Bazoşu Nou.

Populaţia

Recensământul Structura etnică
Anul Populaţia Români Maghiari Germani Alte etnii
1880 1.564 1.315 62 153 34
1900 1.860 1.173 299 314 74 (39 sârbi)
1930 1.757 1.220 246 241 50
1941 1.701 1.226 204 239 32
1977 1.160 996 106 35 23
1992 837 755 59 9 14
2002 825 759 40 11 15

Personalităţi locale

Bibliografie

  • Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Traia, Ioan, Remetea Mare : contribuţii monografice, Editura Eurostampa, 2009 ISBN 978-973-687-902-9
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]

Note

  1. Traia, p. 49-50