Ianova
de la Enciclopedia României
| Satul Ianova |
|
| Amplasarea localităţii în judeţul Timiş | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1332 |
| Populaţie | 825 locuitori |
| Cod poştal | 307353 |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Ianova este un sat în judeţul Timiş, comuna Remetea Mare. Are o populaţie de 825 locuitori (2002).
Localizare
Se situează la aproximativ 20 km nord-est de municipiul Timişoara, pe malul drept al pârâului Gherteamoş. Este străbătută de drumul comunal DC 62 Remetea Mare - Ianova - Bencecu de Sus - Bencecu de Jos - Pişchia. Se învecinează cu Remetea Mare la sud-vest, cu Giarmata la vest, cu Bencecul de Sus la nord, Herneacova la est şi Izvin la sud-est.
Istorie
Ianova este printre cele mai vechi localităţi din Banat şi, ca multe alte localităţi din împrejurimi, a fost atestată documentar pentru prima dată la 1332-1337, în documentele de dijmă papală. În aceste documente apare cu numele Ilyno şi Ienev. Prezenţa locuitorilor sârbi din Ianova se regăseşte de foarte timpuriu, probabil s-au aşezat aici în secolul XI. De-a lungul Evului Mediu a fost locuită şi stăpânită de diferiţi nobili locali, după cum o atestă numeroasele documente feudale de schimbare a proprietăţii. La Ianova se găsesc ruinele unei fortificaţii medievale care datează din secolele XIV - XVI şi se situează în sudul satului, în locul numit „cetatea turcească”[1] Tot în perioada Evului Mediu, între Ianova şi Remetea Mare a existat o localitate numită Saswar sau Solymosfalu.
În timpul ocupaţiei otomane a fost locuită, căci la 1690 apare menţionată cu numele Jenovo. După cucerirea Banatului de către austrieci, s-a realizat harta contelui Mercy din 1723-1725, pe care se găseşte şi Ianova, locuită de români. Deja la 1761 avea numele de Ianova, dar la 1893 i-a fost schimbat numele în Margitfalva, în cinstea proprietarei satului, Margareta, soţia lui Ştefan Karolyi. Mai târziu s-a mai numit şi Temesjeno.
Pe la jumătatea secolului XIX, pe când Ianova era deţinută de familia Csekonics, a avut loc şi o acţiune de colonizare a satului cu germani şi maghiari. În anul 1968 a fost încorporată la comuna Remetea Mare, alături de satele Bucovăţ şi Bazoşu Nou.
Populaţia
| Recensământul | Structura etnică | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Anul | Populaţia | Români | Maghiari | Germani | Alte etnii | |||
| 1880 | 1.564 | 1.315 | 62 | 153 | 34 | |||
| 1900 | 1.860 | 1.173 | 299 | 314 | 74 (39 sârbi) | |||
| 1930 | 1.757 | 1.220 | 246 | 241 | 50 | |||
| 1941 | 1.701 | 1.226 | 204 | 239 | 32 | |||
| 1977 | 1.160 | 996 | 106 | 35 | 23 | |||
| 1992 | 837 | 755 | 59 | 9 | 14 | |||
| 2002 | 825 | 759 | 40 | 11 | 15 | |||
Personalităţi locale
- Mihail Şora (n. 1916), filosof şi eseist.
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Traia, Ioan, Remetea Mare : contribuţii monografice, Editura Eurostampa, 2009 ISBN 978-973-687-902-9
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]
Note
- ↑ Traia, p. 49-50
