Ianuarie
de la Enciclopedia României
|
Ianuarie |
Februarie |
Martie |
Aprilie |
Mai |
Iunie |
Iulie |
August |
Septembrie |
Octombrie |
Noiembrie |
Decembrie
|
În calendarul gregorian, ianuarie este prima lună a anului, una dintre cele şapte luni cu o durată de 31 de zile.
Numele lunii ianuarie provine de la zeul Ianus din mitologia romană. Conform legendei, acesta avea două feţe: una orientată spre anul care se încheie şi alta spre anul următor. Numele româneşti populare ale lunii ianuarie sunt Ghenar, Gerar sau Calindariu. S-a format din substantivul ger derivat din latinescul gelu. Ianuarie se mai numeşte şi carindar din latinescul calendariu. Varianta ianuar, a fost adoptată pe filieră slavonă din Ijanuarij, unde a fost preluat din limba greacă.
În calendarul roman ianuarie era luna a unsprezecea. După ajustarea începutului anului, de la 1 martie la 1 ianuarie din anul 153 î. Hr., luna ianuarie a primit numele de la zeul Ianus cel cu două feţe, zeu al începutului şi sfârşitului.
Cuprins |
Credinţe, obiceiuri şi tradiţii
|
... la începutul sec. XX Datini populare În timpul Sfântului Vasile fetele toarnă plumb ca să-şi afle norocul şi femeile fac piftii ca să fie grase şi fragede peste an. Băieţii umblă cu pluguşorul şi Vasilca. În ajunul Bobotezei fetele fură busuioc din căldăruşe şi-l pun noaptea sub căpătâi ca să-şi vadă logodnicul
Calendar agricol Se îngrijesc grajdurile ca să nu răcească vitele, când sunt geruri mari. Se curăţă grajdurile spre seară, când nu este frig prea mare. Se dă nutreţ bun vitelor şi mai cu seamă vacilor fătate. Se tocmesc servitori şi se fac învoieli.(Almanahul ziarului Universul - anul 1910) |
[...]
Pe ziua de 7 ianuarie, creştinii sărbătoresc Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, care încheie ciclul sărbătorilor de Crăciun şi Bobotează şi deschide primul sfert al anului: de la Sânt Ion la Sân Gheorghe. Tradiţia spune că în această zi „se botează gerul”, înmuindu-se frigul iernii de până atunci. De asemenea, dacă de Sfântul Nicolae (6 decembrie) a nins, în această zi zăpada începe să se topească, pentru a face loc următoarei. Această sărbătoare ocupă un loc important în calendarul tradiţional, deoarece înainte de creştinare românii îl sărbătoreau pe 1 ianuare pe zeul Ianus; dar cum prima zi a anului a fost dedicată Sfântului Vasile cel Mare, amintirea lui Ianus a fost perpetuată prin cea a lui Sânt Ion. În această zi este bine a se da de pomană săracilor, fiind bine primită de Iisus Hristos.
La 16 ianuarie este sărbătorit Sân Petru de iarnă, această zi fiind socotită drept mijlocul iernii şi prielnică pentru culesul plantelor de leac. Din punct de vedere biblic, este comemorat episodul povestit în Faptele Apostolilor în care Petru a fost descătuşat şi eliberat din închisoare de către un înger. Sân Petru este socotit de tradiţie drept patron al lupilor, de aceea oamenii nu umblă niciodată în această noapte prin pădure. Fratele lui Petru, Andrei, este prin opoziţie cel care prigoneşte lupii şi ocroteşte gospodăriile şi oamenii de aceştia. Cele două figuri biblice s-au suprapus peste o tradiţie mitologică mai veche, aceea în care gemenii Zalmoxis-Apollo şi Artemis au fost crescuţi de către păstorul Aisepos şi soţia sa Britolagis, supranumită „Lupoaica”. Britolagis a mai avut doi fii, Petru şi Andar, deveniţi după creştinare Sfântul Apostol Petru şi Sfântul Apostol Andrei. Deoarece ambii au fost fii ai „Lupoaicei” şi fraţi de lapte cu Zalmoxis-Apollo şi Artemis, tradiţia i-a asociat pe aceşti doi sfinţi cu lupii.
Zilele de 17 şi 18 ianuarie sunt cunoscute sub numele de „Atanasii”, de la numele celor doi sfinţi prăznuiţi în acest interval: Antonie cel Mare şi Tănase. Sunt zile rele, de ger, viforniţă, dureri de cap, ameţeli şi boli; de aceea la ţară se făceau în această perioadă descântece de deochi.
Pe 30 ianuarie sunt prăznuiţi Sfinţii Trei Mari Ierarhi: Vasilie cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, patronii multor case. În această zi nu se lucrează, însă în majoritatea zonelor ţării se practică tăierea coarnelor la vite, tunderea părului din jurul coarnelor şi a vârfului cozii, pentru ca animalele să crească frumoase şi repede. În celelalte zone, acest obicei se practică în ziua de Sân Toader.
Plante medicinale de cules
Tradiţia spune că cea mai prielnică zi pentru cules din această lună este cea de Sân Petru de iarnă (16 ianuarie). Se culege mai ales vâscul, o plantă cu proprietăţi curative în cazul bolilor de plămâni, a tusei şi a anumitor forme de cancer. Vâscul ajută şi la îmbunătăţirea circulaţiei sanguine. Substanţa activă în cazul tumorilor se numeşte viscotoxină. Deoarece aceasta este toxică în cantităţi mari, se evită consumul fructelor ori fierberea frunzelor şi se aleg doar anumite soiuri de vâsc, mai puţin periculoase (cum sunt cele crescute pe meri). Din tufa de vâsc se aleg doar ramurile şi frunzele tinere, dinspre vârf, care se prepară sub formă de maceraţie în apă rece sau infuzie în apă caldă. În credinţa populară, vâscul poartă noroc, de aceea crenguţe din el se atârnă de Anul Nou de tocul uşii de la intrare.
Evenimente
- 1874: La Bucureşti s-a înfiinţat Banca Marmorosch Blank.
- 2007: România şi Bulgaria au devenit membre ale Uniunii Europene.
- 2 ianuarie
- 1529: Radu de la Afumaţi, domn al Ţării Româneşti (1522–1529) a fost ucis împreună cu Vlad, fiul său, la Râmnicu Vâlcea.
- 1919: România a fost organizată în 23 de judeţe.
- 5 ianuarie
- 1859: Adunare Electivă a Moldovei îl votează în unanimitate ca domnitor pe Alexandru Ioan Cuza.
- 18 ianuarie
- 1879: La Teatrul Naţional din Bucureşti a avut loc premiera comediei O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale.
- 1968: Marin Sorescu a publicat piesa Iona
- 22 ianuarie
- 1862: Se formează primul consiliu de miniştri unic, sub conducerea lui Barbu Catargiu.
- 24 ianuarie
- 1859: Adunarea Electivă a Ţării Româneşti s-a pronunţat pentru alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan Cuza. Astfel, s-a realizat Unirea Principatelor Române.
- 1862: La Bucureşti s-a deschis primul Parlament unic al României. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a proclamat în mod solemn, în faţa Adunărilor Moldovei şi Ţării Româneşti, Unirea definitivă a Principatelor.
- 1862: Oraşul Bucureşti a fost proclamat capitala ţării.
- 1893: La Bucureşti a apărut revista umoristică Moftul român, condusă de Ion Luca Caragiale şi de Anton Bacalbaşa.
- 31 ianuarie
- 1834: La Bucureşti s-a deschis Şcoala de muzică vocală, de declamaţie şi literatură a Societăţii Filarmonice.
Bibliografie
- Reinhardt, Alexander, Poveţele maicii Sofronia, Editura L.B.V. , Bucureşti, 1998, ISBN 973-98135-1-8.
