Ioan M. Anton

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Ioan Anton
IoanAnton1.jpg
Ioan M. Anton
Născut 18 iulie 1924, Vintere, Bihor
Ocupaţie inginer, om de ştiinţă
Sigla Academiei Romane.png
Membru titular
al Academiei Române
Ales 1974

Ioan M. Anton (n. 18 iulie 1924, Vintere, judeţul Bihor) este un doctor în ştiinţe, inginer electromecanic, academician român. Este dezvoltatorul şcolii româneşti de maşini hidraulice, iniţiate de profesorul Aurel Bărglăzan. În urma activităţii de cercetare, a obţinut rezultate valoroase în mai multe domenii: hidrodinamica turbomaşinilor, turbine, pompe, maşini hidraulice reversebile, cuplaje hidraulice, ventilatoare, turbine de foraj şi vânt, hidrodinamica profilelor şi reţelelor de profil, fenomenul de cavitaţie, magnetohidrodinamică.

Activitate profesională

În anul 1949, Anton, îşi începe cariera de cadru didactic al Facultăţii de Mecanică din cadrul Institutului Politehnic din Timişoara, obţinând de-a lungul anilor mai multe grade didactice, îndeplinind şi diverse funcţii specifice: asistent suplinitor (1949), şef lucrări (1949), conferenţiar Fac. de Mecanică (1951), atestat conferenţiar (1956), profesor titular provizoriu (1962), atestat profesor (1967), şef catedră al Catedrei de maşini hidraulice, (1962-1973 şi 1982-1989). Începând cu anul 1964 este şi conducător de doctorat, în această calitate sub directa sa îndrumare 40 de cadre didactice şi de cercetare obţinând titlul de doctor inginer.[1]

Pe parcursul carierei sale, profesorul Anton, a avut o serie de funcţii administrative în învăţământ: Prodecan la Facultatea de Mecanică, Institutul Politehnic Timişoara (1951-1953), Secretar ştiinţific la Facultatea de Mecanică, Institutul Politehnic Timişoara (1953-1961), Decan - Facultatea de Mecanică, Institutul Politehnic Timişoara (1961-1963), Prorector - Institutul Politehnic Timişoara (1963-1966), Rector - Institutul Politehnic Timişoara (1971-1981), Rector - Institutul Politehnic Timişoara, (1989), Membru în Comisia Superioară de Diplome MEI, (1969-1990), Membru în Consiliul Învăţământului Superior (1968-1972), Membru în Consiliul de conducere MSI (1972-1976).

Între 1951-1963 este cercetător ştiinţific al Academiei RSR, Baza Timişoara, la început cu o jumătate de normă, iar mai apoi cercetător ştiinţific principal.

Este membru al mai multor asociaţii profesionale: Societatea Română de Materiale Magnetice (1990),Asociaţia Internaţională Hydromag (1996), preşedinte de onoare al Asociaţiei Române pentru Promovarea Fluidelor Magnetice (1998), membru de onoare al Asociaţiei Generele a Inginerilor din România, membru de onoare al Asociaţiei Române de Robotică, preşedinte de onoare al Fundaţia “Samuil Vulcan” Beiuş, Filiala din Timişoara.

Titluri ştiinţifice

  • Doctor în ştiinţe tehnice (1961)
  • Doctor docent în ştiinţe (1972)
  • Membru corespondent al Academiei Române (1963)
  • Membru titular al Academiei (1974)
  • Socii Ordinarii în Academia Scientiarum et Artium Europaea (1995)
  • Membru activ al New York Academy of Sciences (1997)
  • Doctor Honoris Causa, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (1998)
  • Doctor Honoris Causa, Universitatea Politehnică Timişoara (1999)

Lucrări

Activitatea de cercetare s-a concretizat şi într-un număr mare de lucrări publicate: 250 de lucrări ştiinţifice, 7 tratate şi monografii, editor a 18 cărţi şi volume ale unor conferinţe şi simpozioane ştiinţifice organizate.

  • Încercarea maşinilor hidraulice şi pneumatice (colaborator Aurel Bărglăzan, 1952)
  • Turbine hidraulice (1979)
  • Contribution au recherches sur la cavitation dans les machines hydraulique (Turbines et Pompes hydrauliques, Aix-en-Provence, 1958)
  • Die Kavitationskennlinien der Wasserkraftmaschinen, (Mitteilungen der Konferenz fur Wasserkraftmaschinen, Timişoara 1964)
  • Determination of the sensitivity to cavitation of cascade of hydrofoils of arbitrary shape (Hovering Craft & Hydrofoil, London, 1967)
  • Technologia Naval (Rio de Janeiro, 1968)

Note

  1. http://www.mec.utt.ro/~mh/CVAnton.html