Izvin

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Izvin

Oraşul Recaş
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Atestare 1332
Populaţie 1.396 locuitori (2011)
Cod poştal 307343

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Izvin este un sat în judeţul Timiş. Din punct de vedere administrativ, aparţine de oraşul Recaş. Are o populaţie de 1.396 locuitori (2011). Aici se găseşte Herghelia de la Izvin, specializată pe creşterea cailor de rasă Nonius.

Cuprins

Localizare

Izvinul se situează pe drumul naţional DN6 Lugoj - Timişoara, la 3 km vest de Recaş şi circa 20 km est de Timişoara. Are haltă proprie la calea ferată. Se învecinează la nord cu Ianova, la est cu Recaş, la vest cu Remetea Mare.

Istorie

Satul este amintit pentru prima dată în evidenţele papale de dijmă, de la 1332-1337. Atunci avea deja o parohie şi se numea Evsen sau Evzin. La recensământul din 1717, întocmit după intrarea austriecilor în Banat, apare nelocuită, românii fiind refugiaţi în pădurile învecinate, datorită atacurilor turceşti. Pe harta contelui Mercy de la 1723, satul apare cu numele Iesvin. Mai târziu, pe harta oficială din 1761, apare ca nelocuită. La 1783 apare din nou ca fiind populată, cu români.

În cronica parohială se aminteşte de o biserică de lemn anterioară anului 1779.[1] Pe locul ei s-a construit în 1786 biserica actuală, cu hramul „Sf. Apostol Toma”. La 1832 s-a construit biserica unită.[2]

În dicţionarul geografic al lui Fényes Elek din 1851, Izvinul este consemnat ca sat valah, de confesiune ortodoxă şi biserică de rit grecesc (ortodox). Korabinski relevă faptul că valahii din Iesvin se ocupau cu albinăritul şi cultura viţei de vie.[3]

Un moment de seamă în viaţa Izvinului l-a reprezentat vizita Regelui Ferdinand I la 13 noiembrie 1923.

Herghelia

Armăsar din rasa Nonius la herghelia din Izvin

În Timiş, existau, încă din 1855, depozite de cai la Orţişoara, Liebling, Deta şi Pădureni, în timp ce la Izvin erau ţinuţi armăsarii armatei austro-ungare. Herghelia a fost desfiinţată în secolul trecut, iar până în 1967, aici a funcţionat o fermă de vaci. În acel an au fost mutaţi caii de la Pădureni, la Izvin şi de atunci aici a funcţionat herghelia. În arhivele Hergheliei Izvin, există dosare întregi cu pedigree-le cailor, cel mai vechi fiind din 1902. În prezent herghelia este printre cele mai mari din ţară. Aparţine statului român, fiind administrată de Direcţia Silvică. Aici se cresc caii din rasa Nonius, cu o puritate de circa 70%, ardenez, pur-sânge englezesc sau arab, dar şi lipţia sau ponei. Herghelia mai include şi un manej.

Populaţia

Recensământul[4] Structura etnică
Anul Populaţia Români Maghiari Germani Alte etnii
1880 1.521 1.449 29 43 -
1900 1.606 1.456 107 26 17
1930 1.485 1.294 119 27 45
1941 1.418 1.202 114 27 75
1977 1.765 1.587 111 5 62
1992 1.396 1.271 46 11 68
2002 1.471 1.336 37 6 92 (63 ţigani, 23 sârbi)
2011 1.396 - - - -

La recensământul din 2011 au fost înregistraţi 1.396 locuitori, în scădere faţă de 2012 şi la acelaşi nivel de la recensământul din 1992.

Bibliografie

  • Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş. Vol. 1. Etnie, evoluţie istorică şi stratificare oiconimică, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935

Note

  1. Săcară, Nicolae, Bisericile de lemn dispărute din Banat, Editura Excelsior Art, Timişoara ISBN 973-592-074-3 p.54
  2. Lotreanu, p.223
  3. Creţan, p.30
  4. Varga E. Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002