Jabăr

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Jabăr

Comuna Boldur
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Jabar.JPG
Atestare 1597
Populaţie 483 locuitori
Cod poştal 307080

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Jabăr este un sat în judeţul Timiş. Administrativ aparţine de comuna Boldur. Are o populaţie de 223 locuitori (2002).

Localizare

Localitatea se situează în sud-estul judeţului Timiş, pe drumul comunal Ohaba-Forgaci - Lugoj, la o distanţă de 4 km faţă de Ohaba-Forgaci şi 8 km faţa de Lugoj. Are ca vecini la est municipiul Lugoj, la vest satul Ohaba-Forgaci, la sud satul Boldur (4.20 km) şi la nord satul Coşteiu la 4 km.

Istorie

Prima atestare documentară este din 1597, atunci când Sigismund Bathory donează localitatea Sabat împreună cu alte localităţi familiei Besan. După ce a trecut prin proprietatea mai multor nobili, la 1650 este în domeniul erarial. Pe la 1690-1700, în documentele istorice apare toponimul Sabar. Acesta ar însemna "broscan", deci "satul broscanilor". Consoana J din rădăcina Jabăr a apărut prin maghiarizarea în zs a vechii consoane z, preluată sonor în limba română.

În 1717 numele satului este schimbat în Jabăr. Atunci aparţinea de districtul Făget şi avea 33 de case. Înainte de revoluţia de la 1848, satul se afla în proprietatea familiei Milencovici, după stingerea căreia localitatea a fost scoasă la licitaţie.

Cronica parohiei aminteşte despre existenţa la 1775 a unei biserici de lemn cu hramul „Sfinţii Apostoli”. Între 1888 - 1889, la circa 100 m de biserica veche a fost construită biserica nouă, din cărămidă, dar care a păstrat hramul vechii biserici. Aceasta din urmă a fost demolată în 1894.

Populaţia

La ultimul recensământ oficial, organizat în 2002, au fost recenzaţi 483 de locuitori. Sub aspect etnic, marea majoritate sunt români (472 de locuitori). Din punct de vedere religios, majoritatea jăberenilor sunt creştini ortodocşi, dar există şi o minoritate tot mai consistentă de penticostali.

Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează:

<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=1000 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total

1880,972 1890,958 1900,986 1910,945 1920,854 1930,811 1941,782 1956,682 1966,645 1977,719 1992,486 2002,483 </lines>

Personalităţi

Bibliografie

  • Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş. Vol. 1. Etnie, evoluţie istorică şi stratificare oiconimică, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Pătruţ, Ştefan, Monografia comunei Boldur, pp. 74 -110, editura Nagard, Lugoj, 2006, ISBN 978-973-7690-32-6
  • Săcară, Nicolae, Bisericile de lemn dispărute din Banat, Editura Excelsior Art, Timişoara ISBN 973-592-074-3 p.54
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]

Note