Legiunea II Auraria Gemina
de la Enciclopedia României
Legiunea II Auraria Gemina sau Legiunea Auraria Gemina (numerotarea este incertă) a fost una dintre cele cca cincisprezece legiuni româneşti organizate în Transilvania pentru a lupta cu trupele maghiare în timpul revoluţiei de la 1848 - 1849.
Aria de recrutare a luptătorilor din Legiunea Auraria Gemina a fost zona centrală a Munţilor Apuseni, din satele din jurul oraşului Câmpeni. Prefectura de pe raza căreia se recrutau combatanţii legiunii era împărţită în două viceprefecturi, iar fiecare viceprefectură în patru tribunate. Cartierul general al Legiunii a fost la Câmpeni, în clădirea care în zilele noastre adăposteşte muzeul oraşului. Marea unitate a fost condusă de însuşi Avram Iancu, care avea rangul de prefect, echivalent cu cel de general din armata regulată.
Legiunea a dus lupte grele cu trupele şi miliţiile maghiare spre sfârşitul anului 1848 şi până în toamna anului 1849. A fost desfiinţată în toamna anului 1849, după înăbuşirea revoluţiei maghiare şi predarea armatei ungare către trupele ţariste şi austriece.
Mai jos se regăseşte o parte dintre cei care au ocupat funcţii de comandă în Legiunea Auraria Gemina în perioada 1848 - 1849.
Prefect (general)
- Avram Iancu (1824 - 1872)
Viceprefecţi (colonei)
- Ioan Boeriu de Scoreiu
- Nicolae Vlăduţiu, fost prefect al Legiunii de Câmpie, viceprefect din februarie 1849
Tribuni (maiori)
- Nicolae Begnescu - preot
- Alexandru Chendi (Cândea) - capturat de armata maghiară şi executat la Hălmagiu, judeţul Arad
- Dionisie Dărăban
- Gavril Todor
- Ioan Gomboş - preot, fiul preotului Vasile Gomboş din Vidra de Sus, azi Avram Iancu, judeţul Alba
- Aviron Telechi - ucis în luptă în 1848, în lupta de la Brad, judeţul Hunedoara
- Vasile Fodor (1814-1865)
- Vinţan (alias Constantin Racoviţă)
Vicetribuni
- Dionisie Popoviciu
Centurioni (căpitani)
- Alexandru Bistrean
- Iacob (celălalt nume necunoscut)
- George Mateiu
- Samoilă Morar
- Indrei Roşu
Decurioni (sergenţi)
- Iambor (celălalt nume necunoscut)
- Iancu (celălalt nume necunoscut)
Bibliografie
- Apud, Vasile Netea - Munţii Apuseni - muzeu istoric şi pantheon al poporului român, Bucureşti, 1977.