Legiunea XII Mureş

Legiunea XII Mureş sau Legiunea Auraria Gemina a fost una dintre cele cca cincisprezece legiuni româneşti organizate în Transilvania pentru a lupta cu trupele maghiare în timpul revoluţiei de la 1848 - 1849.

Organizarea şi conducerea Legiunii XII Mureş a fost dată în sarcina lui Constantin Romanu Vivu, care participase la revoluţia paşoptistă din Muntenia, dar şi la evenimentele revoluţionare din Transilvania. Participând la Adunarea Naţională de la Blaj din 3/15 mai, a fost ales ca membru în Comitetul Naţional Român, care îşi va avea sediul la Sibiu şi care va coordona acţiunile revoluţionare ale românilor ardeleni.

Prefectura condusă de Constantin Romanu Vivu cuprindea 104 sate pornind de la Târgu Mureş, Teaca şi Reghin până la Topliţa, pe Valea Gurghiului până la Lăpuşna şi pe Valea Beicii până la Urisiul de Sus. De pe acest areal se vor recruta luptătorii Legiunii XII Mureş. Ca ajutor la primit pe unchiul său, Ştefan Moldovan, cu gradul de viceprefect. Ca structură, Legiunea XII Mureş a fost organizate în nouă tribunate, un tribunat fiind recrutat de pe raza a 10-12 localităţi din prefectură. Au fost puşi sub arme mai mult de 3000 voluntari în cadrul Legiunii. De instrucţia lor militară răspundea locotenentul Axentie Bogza. Legiunea şi-a avut sediul central la Reghin.

Tabăra legionarilor s-a aflat pe parcursul lunii octombrie 1848 în mod succesiv la Mihalţ, Cecălaca şi Aţântiş. Legiunea a operat la sfârşitul lunii octombrie pe teritoriul dintre Mureş şi Târnăveni. La 31 octombrie legionarii atacă trupa contelui Lázár, pe care o distrug aproape complet. La 5 noiembrie, întărită cu detaşamentele de luptă conduse de tribunii Bianu şi Nicolae Pop, Legiunea XII Mureş surprinde şi distruge de data aceasta în întregime brigada secuiască a contelui Lázár, refăcută între timp.

La 15 decembrie prefectul Romanu Vivu ajunge la centrul de comandă al Legiunii XII de la Reghin. De la Reghin prefectul porneşte cu trupele sale spre Gurghiu spre a dezarma pe secuii aflaţi acolo. Între 19 şi 23 decembrie a dus acţiuni de dezarmare a miliţiilor ungureşti şi secuieşti din satele de pe cursul Mureşului, până la Deda. La 23 decembrie dezarmează satele Pănet, Şilea şi Cuieşd, apropiindu-se foarte mult de Târgu Mureş. În seara zilei de 24 decembrie se află în faţa porţilor oraşului Târgu Mureş, care i se deschid de către maghiari fără a i se opune rezistenţă. Legiunea nu se va putea menţine însă în oraş şi se va retrage în curând datorită înaintării generalului insurgent Bem, cu forţe militare superioare.

După retragerea din Târgu Mureş prefectul Romanu Vivu s-a aflat la Reghin, de unde porneşte în ianuarie 1849 spre Topliţa. La 20 ianuarie poposea în cătunul Gudea, comuna Stânceni. Aici a fost capturat de o trupă de secui. Au căzut în prizonierat alături de prefect şi viceprefectul Ştefan Moldovan, unchiul său, tribunul Ioan Maior şi tribunul Ioan Naste. Cu toţii au fost puşi în lanţuri şi trimişi la Târgu Mureş şi judecaţi de un tribunal unguresc. Tribunalul nu a dat nici o sentinţă în cazul lor, ci a dispus să fie trimişi la tribunalul din Debreţin, Ungaria. La 28 sau 29 ianuarie 1849, Constantin Romanu Vivu şi viceprefectul Ştefan Moldovan au fost urcaţi într-un car tras de vaci spre a fi duşi la Debreţin. Abia ieşiţi din Târgu Mureş, în comuna Sângeorzul de Mureş, au fost atacaţi de civilii unguri şi ucişi în bătaie, în hotarul localităţii. Cadavrele celor doi au fost jefuite şi aruncate apoi într-un şanţ, unde au fost lăsate să zacă trei zile. După aceste câteva zile cele două trupuri au fost ridicate din şanţ de către cetăţeni din Târgu Mureş şi înmormântate într-un loc necunoscut.

Mai jos se regăseşte o parte dintre cei care au ocupat funcţii de comandă în Legiunea XII Mureş în perioada 1848 - 1849.

Prefect (general)

• Constantin Romanu Vivu (1821 - 1849)

Viceprefecţi (colonei)

• Ştefan Moldovan (ucis în prizonierat în 1849)

Tribuni (maiori)

• Ioan Maior

• Ioan Naste

• Bianu

• N. Pop

Vicetribuni

• ?

Centurioni (căpitani)

• ?

Decurioni (sergenţi)

• ?

Instructor militar

• Locotenent Axentie Bogza

Bibliografie

• Apud, Vasile Netea - Munţii Apuseni - muzeu istoric şi pantheon al poporului român, Bucureşti, 1977
• Borda, Valentin, Dutcă, Viorica, Rus, Traian - Avram Iancu şi prefecţii săi, Casa de editură Petru Maior, Târgu Mureş, 1997 ISBN 973-97703-7-1
• Dragomir, Silviu - Un precursor al unităţii naţionale: Profesorul ardelean Constantin Romanul Vivu, Anuarul Institutului de Istorie Naţională, 1928-1930, nr. V, Cluj-Napoca, Institutul de Arte Grafice "Ardealul" 1930