Margina (Timiş)

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Margina

Comuna Margina
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Biserica lemn Margina.JPG
Atestare 1365
Populaţie 970 locuitori
Cod poştal 307260

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Margina este un sat în judeţul Timiş şi centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 970 locuitori (2002).

Localizare

Se situează în extremitatea estică a judeţului Timiş, la 8 km est de oraşul Făget şi este traversată de râul Bega. Margina se află la circa 40 km distanţă de municipiul Lugoj, 100 km de reşedinţa de judeţ, municipiul Timişoara şi la 62 km de oraşul Deva, pe drumul naţional DN68A. În Margina există şi gară la linia de cale ferată Lugoj - Ilia - Deva.

Se învecinează la nord cu Zorani, la nord-est cu Nemeşeşti, la est cu Coşeviţa, la sud-est cu Coşava, la sud cu Breazova, la vest cu Băteşti şi Făget şi la nord-vest cu Sinteşti.

Istorie

Prima atestare documentară a Marginei datează din 1365, dar este amintită încă înainte de 1300 ca reşedinţă a unui district valah aparţinând când de Comitatul Hunedoara când de Comitatul Timiş. În Evul Mediu a jucat un rol important în zonă, aici existând şi o cetate, atestată la 1439 şi disputată de potentaţii vremii. La 1551 cetatea era demolată de Ioan Torok, dar la 1554 a fost reconstruită. Turcii au deţinut cercul Margina o perioadă, până când a fost eliberat de Sigismund Bathory. În 1658, ca urmare a intereselor politice ale lui Acaţiu Barcsai, Margina este cedată turcilor, care o stăpânesc 30 de ani.

După pacea de la Passarowitz, vechile cetăţi bănăţene sunt demolate. Ruinele cetăţii din Margina erau încă vizibile la sfârşitul secolului XVIII. Aşezarea şi-a continuat existenţa sub austrieci, ca aşezare aflată la graniţa Banatului cu Transilvania. La 1734 era construită biserica românească din lemn, care există şi astăzi şi este monument istoric naţional.

La sfârşitul secolului XVIII sunt aşezaţi aici germani şi maghiari, aduşi ca funcţionari sau muncitori în fabrica de oţet, una din cele mai mari din Europa la acea vreme.

În perioada interbelică începe să se extindă industria oţetului şi a lemnului, continuată şi în perioada comunistă. Populaţia creşte considerabil, pentru a acoperi necesarul de forţă de muncă. După 1989 are loc colapsul industriei din Margina şi prin urmare creşterea şomajului. Pe acest fond are loc plecare multor locuitori din industrie către oraşele mari din Banat şi străinătate.

Populaţia

La recensământul din 2002, satul Margina avea 970 locuitori, din care 924 români, 30 maghiari, 9 slovaci, 6 germani şi unul de altă etnie.

Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează: <lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=1100 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total

1880,511 1890,491 1900,557 1910,685 1920,667 1930,914 1941,797 1956,864 1966,999 1977,950 1992,1031 2002,970 </lines>

Bibliografie

  • Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]

Bibliografie recomandată

  • Ceaușescu, Napoleon; Ceaușescu, Mărioara, Monografia comunei Margina vol.1,editura Nagard, Lugoj, 2006 ISBN 973-7690-10-9