Maria Obrenovici

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Maria Obrenovici
Maria Obrenovici.jpg
Născută 3 august 1835, Iaşi
Decedată 4 iulie 1876, Dresda, Germania
Cauză deces sinucidere
Mormânt la Cimitirul Eternitatea
Căsătorită cu Miloş Obrenovici
Părinţi Costin Catargi şi Smaranda Balş
Copii Milan

Maria Obrenovici (n. 3 august 1835, Iaşi - d. 4 iulie 1876, Dresda, Germania), amantă şi membră a camarilei din jurul lui Alexandru Ioan Cuza.

Biografie

Fiica logofătului Costin Catargi, cunoscut antiunionist, şi a Smarandei Balş, a fost căsătorită un timp cu un general sârb, apoi cu principele Miloş Obrenovici, cu care a avut un fiu, Milan, viitorul rege al Serbiei. Este celebră mai mult datorită aventurii amoroase cu domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Mult mai tânără decât doamna Elena, cochetă, inteligentă şi având figură încântătoare cu ochi fascinanţi, făcea furori prin saloanele vremii. Bogată în cunoştinţe politice şi limbi străine, datorită traiului în lumea Curţii sârbe, refugiată în Ţara Românească, l-a fermecat cu uşurinţă pe Cuza. Cei doi copii pe care i-a născut din această relaţie, Alexandru şi Dimitrie, au fost înfiaţi şi crescuţi de Elena Cuza.

A făcut, după unele surse, şi jocul complotiştilor, sprijinindu-i în acţiunea de răsturnare a domnului său. Ea a fost aceea care le-a arătat drumul în palat, spre camera în care dormea domnitorul, în noaptea în care l-a sfătuit pe Cuza să dea drumul gărzilor, sub pretext că nu dorea să fie văzută la palat. În drum spre Viena, pe 13 februarie 1866, la convoiul care-l ducea spre exil s-a alăturat şi Maria Obrenovici; ea a plecat de bunăvoie cu omul proscris, care nu mai reprezenta nimic pentru o femeie interesată de mărire sau materialistă, cum o considerau contemporanii. Deşi bănuită de uneltire cu complotiştii, nu a dat nici o lămurire în acest sens, păstrând legea tăcerii.

După ce soţia şi copiii au sosit în preajma lui Cuza, apărea uneori şi ea, fiind primită cu milă şi înţelegere să-şi vadă copiii: era considerată „o biată rătăcită” în drumurile ei. Doamna Elena „nu cobora la nici o intimitate cu ea, dar era mai îngăduitoare, era doar mama copiilor care îi aduceau bucurie prin drăgălăşenia lor şi rost vieţii“ (Lucia Borş). Din 1870 l-a părăsit pe fostul domn, acum grav bolnav, pentru a deveni Doamnă de Onoare la Curtea de la Berlin, unde a făcut parte din suita împărătesei Augusta, soţia lui Wilhelm I. Suferind de cancer, Maria Obrenovici s-a sinucis la Dresda, dar există şi bănuiala că ar fi fost asasinată pentru spionaj. A fost adusă la Iaşi şi înmormântată la Biserica Sf. Spiridon, apoi a fost mutată în cavoul familiei Catargi, din Cimitirul Eternitatea.

Bibliografie

  • George Marcu (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009.