Miliţa Petraşcu

Miliţa Petraşcu
Alte nume		Melania Nicolaevici
Născută		31 decembrie 1892, Chişinău, Basarabia
Decedată		25 ianuarie 1976, Bucureşti
Ocupaţie		sculptoriţă
Căsătorită cu		Emil Petraşcu

Miliţa Petraşcu (n. 31 decembrie 1892, Chişinău, Basarabia – d. 25 ianuarie 1976, Bucureşti). Sculptoriţă.

Biografie

Pe numele adevărat Melania Nicolaevici. A urmat liceul la Chişinău, sculptura la Şcoala de Arte Plastice „Stroganov” din Moscova, cu Sergei Timofeievici Konenkov (1907 – 1908), şi Literele şi Filosofia la Institutul „Bestujev” din Sankt Petersburg (1909 – 1910). La München, lucrează cu pictorii avangardişti Vasili Vasilievici Kandinsky şi Alexei von Jawlensky, iar la Paris cu Henri Matisse şi Antoine Bourdelle, la Academia «La Grande Chaumière». Din 1919, când participă la „Salonul Independenţilor” cu un bust, intră sub protecţia şi, bineînţeles, sub influenţa lui Constantin Brâncuşi.

După căsătoria, în 1925, cu Emil Petraşcu, se stabileşte la Bucureşti, intrând în contact cu mişcarea avangardistă de aici, exercitată prin intermediul cercurilor de pe lângă „Contimporanul”, „Grupul nostru” sau „Criterion”. Începe să expună din 1925 la expoziţia internaţională de la Bucureşti, organizată sub egida „Contimporanului”, la Salonul Oficial sau la Sala „Ileana”, în 1930 şi 1932, când participă la expoziţia „Arta Nouă”. Expune şi în străinătate, la expoziţia de Artă românească din Amsterdam, în 1930, la expoziţia de Artă futuristă organizată la Roma, în 1933, în Germania, Italia, Austria, Anglia sau Franţa.

În 1927 execută mozaicul la Fântâna Mioriţa din Bucureşti şi realizează prima sa expoziţie personală la Galeria „Briand Robert”. După faza avangardistă, încheiată în anii ’30, se ocupă cu predilecţie de arta portretului, devenind una dintre portretistele cele mai solicitate. Cu prilejul vernisajului expoziţiei organizată împreună cu Marcel Iancu, în 1934, criticul Petru Comarnescu afirma: „Însuşirea principală a Miliţei Petraşcu rămâne şi calitatea de temelie a sculpturii înseşi: cultul formei pline, legată de spaţiu şi lumină… Impozante ca nişte monumente ale naturii, produse de eroziuni organice şi totuşi sensibile şi calde ca nişte fiinţe însufleţite – acesta e miracolul săvârşit de Miliţa Petraşcu”.

Lucrările sale cele mai reprezentative sunt portretele actriţelor Mărioara Voiculescu, Elvira Godeanu, sau Agepsina Macri, ultimele două fiind reprezentări nude care au şocat la vremea respectivă, Cellei Delavrancea, ale lui Octavian Goga, Tudor Vianu, C. Brâncuşi, George Bacovia, Ion Barbu, Liviu Rebreanu, George Enescu, sau al pictorului francez Robert Delaunay.

Premiul Academiei Române (1942) şi al Uniunii Artiştilor Plastici, pentru întreaga activitate (1972). „Portretele Miliţei prezintă o mai mare diversitate în utilizarea mijloacelor de expresie, […] de la figuri generice, care suportă trimiteri vag simbolice […] şi până la portretele din anii de maturitate unde particularizarea fizionomică şi caracterologică devin prioritare, Miliţa a testat neobosită multiplele posibilităţi ale unui gen artistic de succes în societatea românească” (Ioana Vlasiu).

Bibliografie

• George Marcu (coord.), Dicţionarul personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2009.