Moise Romanul

Moise Romanul
Naţionalitate		român
Născut		23 august 1828, Mizieş, Bihor
Decedat		4/16 octombrie 1898, Sibiu
Ocupaţie		mitropolit, om politic
Religie		ortodoxă
Părinţi		Gheorghe Roman şi Ana Solomie

Moise Romanul, nume monahal Miron (n. 23 august 1828, Mizieş, judeţul Bihor - d. 4/16 octombrie 1898, Sibiu, judeţul Sibiu) a fost preot ortodox, mitropolit, om politic, deputat.

Originea şi familia

S-a născut într-o familie de ţărani săraci, în satul Mizieş, judeţul Bihor. Părinţii săi au fost Gheorghe Roman şi Ana Solomie.

Studiile

După ce a efectuat studiile primare, a urmat cursurile secundare la Liceul Român Unit din Beiuş (azi Colegiul Naţional "Samuil Vulcan"). De aici a plecat la Oradea, urmând cursurile de filozofie la Arhigimnaziul Premonstratens.

Din anul 1846 a urmat cursurile Institutului Teologic din Arad, pe care le-a absolvit în anul 1849.

Activitatea

După absolvirea Institutului Teologic, a primit funcţia de vicenotar, ulterior de notar, al Episcopiei Aradului. După ce în locul episcopului Gherasim Raţiu a venit episcopul Procopie Ivanovici, Moise Romanul a fost mutat la arhivă, apoi la cancelarie.

În anul 1857 s-a călugărit la mănăstirea Hodoş-Bodrog, luând numele monahal de Miron. În acelaşi an a fost numit profesor la Institutul Teologic din Arad, unde a profesat până în anul 1869.

A fost hirotonit diacon şi preot în anul 1863. În 1864 a devenit protodiacon.

Între 1869-1870 a fost inspector şcolar al judeţului Caraş-Severin. Între 1870-1873 a fost preşedinte al Consistoriului ortodox român de la Oradea.

În anul 1871 este numit arhimandrit.

La 12/24 noiembrie 1873 a fost ales episcop la Arad, fiind înscăunat la 3 februarie 1874.

La 21 noiembrie 1874 a fost ales arhiepiscop şi mitropolit al Ardealului, având sediul la Sibiu. A fost înscăunat mitropolit la 15/27 decembrie 1874.

Ca profesor de teologie, a scris câteva manuale, rămase însă în manuscris.

A colaborat la mai multe publicaţii, între care se numără "Telegraful român", "Concordia", "Federaţiunea", "Alföld".

Pe tărâm politic, a fost fruntaş al Partidului Naţional Român din Arad, ajungând deputat în Parlamentul de la Budapesta (1869).

La Budapesta a apărat drepturile românilor, mai ales cele legate de şcolile lor confesionale. A sprijinit tinerii să studieze, acordând burse din fondurile mitropoliei sau ale unor fundaţii gestionate de aceasta, cum ar fi Fundaţia Gojdu.

Bibliografie

• Ţărău, Augustin - Mişcarea naţională în primele decenii post-"paşoptiste", Cetatea Bihariei, revistă de cultură şi istorie militară, seria a II-a, nr. 2/2007, Oradea