Muntele Postăvarul

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Muntele Postăvarul
Categoria a IV-a IUCN (rezervaţie naturală)
RO BV Postavarul 1.jpg
Imagine din rezervaţie
Informaţii generale
Poziţie Actual Brasov county CoA.png Judeţul Braşov
Oraş apropiat Braşov
Coordonate 45° 33‘ 56“ N 25° 34‘ 35” N
Suprafaţă 1.025,50 ha
Înfiinţare 1980, declarat în 2000
Administrator Ministerul Mediului şi Pădurilor
Vezi şi Arii protejate în judeţul Braşov

Muntele Postăvarul este o rezervaţie naturală de tip geologic, floristic, faunistic şi peisagistic, situată în judeţul Braşov, pe teritoriul administrativ sud-vestic al municipiului Braşov.

Localizare

Aria naturală este situată în sudul municipiului Braşov (în partea centrală a Masivului Postăvarul), fiind mărginită la est de valea Timișului şi de drumul naţional DN1 (Braşov - Bucureşti) care separă rezervaţia de culmea vestică a Munţilor Baiului[1].

Descriere

Rezervația naturală suprapusă sitului (Natura 2000) de importanță comunitară -Postăvarul[2], a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[3] și se întinde pe o suprafață de 1.025,50 hectare[4].

Aria naturală reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură (gruparea montană sudică a Carpaţilor Orientali).

Geologie şi geomorfologie

Muntele Postăvarul este constituit din calcare jurasice (Vârfului Postăvaru şi Cheile Râşnoavei), conglomerate, marne și gresii cretacice şi prezintă o mare diversitate reliefală (abrupturi calcaroase cu depozite de grohotişuri la baza acestora, stâncării, platouri, culmi domoale, cheiuri şi văii) acoperită cu păduri, tufărişuri, pajişti şi păşuni montane. Rețeaua hidrografică aparține în cea mai mare parte bazinului mijlociu al râului Olt.

Biodiversitate

Aria protejată dispune de mai multe tipuri de habitate de interes comunitar; astfel: păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri aluviale, turbării active, turbării cu vegetație forestieră, tufărișuri alpine și boreale, tufărișuri uscate, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării sau fânețe; cu o mare varietate de floră și faună caracteristice zonei sudice a Carpaților Orientali[5].

Floră

Vegetația este una specifică în cea mai mare parte habitatelor montane, fiind alcătuită din păduri de conifere, păduri de foioase, păduri în amestec, tufărișuri de arbusti și ierburi alpine, de pajiște sau de stâncărie.

Păduri de conifere cu arboret de brad (Abies alba), pin (Pinus), molid (Picea abies), zadă (Larix ), tisă (Taxus bacata), larice (Larix decidua) sau zâmbru (Pinus cembra);

Habitat natural cu pădure în amestec

Păduri de foioase: fag (Fagus sylvatica), stejar (Quercus robur), gorun (Quercus petraea), frasin (Fraxinus), tei (Tilia), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), mesteacăn (Betula pendula), ulm (Ulmus glabra), scoruș de munte (Sorbus aucuparia), plop tremurător (Populus tremula), salcie albă (Salix alba), salcie căprească (Salix caprea)[6] sau arin negru (Alnus glutinosa);

Arbusti: jneapăn (Pinus mugo), corn (Cornus mas), alun (Corylus avellana), mur (Rubus fruticosus L.), zmeur (Robus idaeus), afin (Vaccinum myrtillus L.), liliac sălbatic (Syringa vulgaris);

Vegetaţie ierboasă: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), clopoțel de munte (Campanula alpina), bujor de munte (Rhododendron kotschyi)[7], floare de colţ (Leontopodium alpinum Cass), darie (Pedicularis comosa), albăstriță (Centaurea kotschyana), garofiță de munte (Dianthus tenuifolius), genţiană (din specia Gentiana clusii), poroinic (Orchis militaris), angelică (Angelica archangelica), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), sângele voinicului (Nigritella rubra), piciorul cocoșului de munte (Ranunculus montanus), iarba osului (Helianthemum nummularium), stânjenel mic de munte (Iris ruthenica), ochelariță (Biscutella laevigata), luntricică galbenă (Oxytropis campestris), cimbrișor de câmp (Thymus serpyllum), cinci-degete (Potentilla reptans), ochii-șoricelului (Saxifraga adscendens), ciurul zânelor (Carlina acaulis), sânziană (Galium verum), argințica (Dryas octopetala) gălbinele (Lysimachia punctata), năpraznică (Geranium robertianum), rușuliță (Hieradum aurantiacum), lalea de munte (Fritillaria montana), colțișor (Dentaria bulbifera), talpa ursului (Heracleum palmatum), piciorul cocoșului (Ranunculus repens), păștiță (Anemone nemorosa), oiță (Anemone narcissiflora)[8].

Faună

Mamifere: cerb (Cervus elaphus L.), capra neagră (Rupicapra rupicapra), căprioară (Capreolus capreolus), urs brun (Ursus arctos), lup cenuşiu (Canis lupus), mistreţ (Sus scrofa), vulpe roşcată (Vulpes vulpes crucigera), râs (Lynx), pisică sălbatică (Felis silvestris), jder (Martes martes), veveriță (Sciurus vulgaris), dihor (Mustela putorius)[9];

Păsări cu specii de cocoş de munte (Tetrao urogallus), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), găinuţă de alun (Tetrastes bonasia), ieruncă (Tetrastes bonasia), acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), corb (Corvus corax), piţigoi moţat (Parus cristatus), aușel (Regulus regulus)[10], mierlă (Turdus merula), mierlă de apă (Cinclus cinclus), ciocănitoare neagră (Dryocopus martinus), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), piţigoi de brădet (Parus atus), vânturel (Falco vespertinus), codobatură (Motacilla alba), mugurar (Pyrrhula pyrrhula), sturz de vâsc (Turdus viscivorus), uliu (Accipiter nisus)[11].

Căi de acces

Note şi referinţe

  1. ↑ Postavarul (Muntele) Nature Reserve; accesat la 15 mai 2013
  2. ↑ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Situl Natura 2000 - Postăvarul; accesat la 16 septembrie 2013
  3. ↑ Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României Nr.152 din 12 aprilie 2000; accesat la 15 mai 2013
  4. ↑ Apmbv.anpm.ro - Arii naturale protejate din judeşul Braşov; accesat la 15 mai 2013
  5. ↑ Econ.unitbv - Rezervaţia naturală Muntele Postăvarul; accesat la 15 mai 2013
  6. ↑ Salcia căprească mai este cunoscută și sub denumirea populară de iovă
  7. ↑ Bujorul de munte este cunoscut şi sub denumirea de smârdar
  8. ↑ Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României; accesat la 15 mai 2013
  9. ↑ Enrin.grida.no - Flora şi fauna sălbatică a României; accesat la 15 mai 2013
  10. ↑ Pasărea din spacia Aușel este cunoscută și sub denumirea de pănțăruș
  11. ↑ Sribd.com - Lista păsărilor din România; accesat la 15 mai 2013
Adus de la „http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Muntele_Postăvarul&oldid=56595”