Muzeul Aurului
de la Enciclopedia României
Muzeul Aurului din Brad, judeţul Hunedoara, este unul dintre cele mai vechi muzee de pe teritoriul actual al României, în prezent închis publicului.
Primele eşantioane care aparţin muzeului au fost colecţionate începând cu anul 1884 (1896 după unele surse). Înfiinţarea muzeului se crede a fi fost făcută la 4 iulie 1912. Muzeul avea atunci o singură încăpere, care adăpostea doar eşantioane de aur descoperite în zona Brad. Ulterior, muzeul a funcţionat pe lângă Societatea "Mica". Până acum câţiva ani, muzeul a aparţinut unei societăţi miniere de exploatare a aurului.
Muzeul are în colecţiile sale peste 2.500 eşantioane minerale din toată lumea, dar mai ales eşantioane de aur descoperite în "poligonul aurifer" din Munţii Apuseni.
Eşantioanele de aur descoperite în zona Munţilor Apuseni au o foarte mare valoare din cauză că ele nu au fost prelucrate de către om, păstrându-se în forma iniţială, naturală.
Din colecţia muzeului mai fac parte piese arheologice cu caracter minier.
Dintre eşantioanele de aur, unele prezintă forme spectaculoase, cu aspect de animale, flori, pană de scris etc. Cele mai deosebite exponate au primit nume inspirate de aspectul lor: "Pana lui Eminescu", "Pisica", "Harta României Mari", "Ursul Fram", "Căţelul", "Tunul lui Avram Iancu". Dintre cele mai valoroase eşantioane de aur sunt aşa-numitele "şopârle", dintre care una, în greutate de 4,5 grame, a fost expusă la expoziţia internaţională de la Paris din anul 1937, fiind asigurată pentru contravaloarea a 2 milioane lire sterline, la valoarea valutei din acel an. Altă expoziţie internaţională la care au fost expuse eşantioanele muzeului a fost cea din anul 2003 de la München.
În prezent Muzeul Aurului este închis şi nu poate fi vizitat.
Bibliografie
- Sîntimbrean, Aurel; Bedelean, Horea; Bedelean, Aura - Aurul şi argintul Roşiei Montane, Editura ALTIP, Alba Iulia, 2006 ISBN (10): 973-117-001-4 ISBN (13): 978-973-117-001-5