Nădlac

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Oraşul
Nădlac

Judeţul Arad (AR)

Stema-orasului-nadlac-arad.png
Localităţi componente
Atestare 11 martie 1313
Suprafaţă 6.2 km²
Populaţie 8035 locuitori (2010)
Densitate 1295.97 loc./km²
Altitudine medie 100 metri n. m.
Primar Vasile Ciceac (PDL)
Pagină web Site oficial al primăriei

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Nădlac este un oraş din judeţul Arad, situat în extremitatea de vest a ţării, în câmpia omonimă, pe dreapta râului Mureş, la 47 km vest de municipiul Arad, la graniţa cu Ungaria. Populaţia majoritară a oraşului este de origine slovacă.

Istorie

Săpăturile arheologice au scos la iveală urme de locuire din neolitic şi din perioada daco-romană.[1] În secolul al X-lea aşezarea s-a aflat sub stăpânirea voievodului Glad. Există referiri că la Nădlac exista o cetate la 1192, distrusă de tătari în 1241. Prima atestare documentară sigură datează din 11 martie 1313, când este amintită într-un testament sub numele de Noglog.

Între 1451 - 1446 s-a aflat în posesia lui Iancu de Hunedoara. În 1474 regele Matei Corvin dăruieşte moşia Nădlac familiei de feudali sârbi Jaksici. Aceştia au construit la Nădlac un castel cu turnuri de apărare şi şanţuri, pentru întâmpinarea năvălitorilor. În 1514 oştirile lui Gheorghe Doja au atacat Nădlacul. Pe 27 mai ei înfrâng oştile nobilimii şi incendiază cetatea.

În 1529 Nădlacul este pustiit de turci, pentru ca mai apoi cetatea să ajungă sub stăpânirea acestora. Prinţul Eugeniu de Savoia eliberează Banatul de sub stăpânirea otomană în 1691. Urmează o nouă etapă în dezvoltarea aşezării. Între 1802 -1803 la Nădlac sunt colonizaţi cehi şi slovaci. Localitatea este ridicată la rangul de comună urbană în 1820, având mai multe bresle de meseriaşi.

În 1918 românii din Nădlac au trimis o delegaţie la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. Comuna a fost declarată oraş la 17 februarie 1968.

Demografie

La recensământul din 2002, Nădlacul avea 8.144 locuitori, din care 3.844 slovaci, 3.696 români, 264 maghiari, 218 ţigani, 47 ucraineni, 30 germani, 15 sârbi şi 30 de alte naţionalităţi.

Obiective turistice

  • Castelul din secolul al XV-lea
  • Biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Nicolae” (1822-1829)
  • Biserica evanghelică de confesiune augustană, construită în anii 1821-1822, cu un turn înalt de 54 m, ridicat în 1882 şi o orgă adusă din Cehia din localitatea Kutna Hora

Stema oraşului

Stema-orasului-nadlac-arad.png

Stema oficială a oraşului Nădlac a fost adoptata de Guvern prin Hotărârea nr. 1129/2013. Aceasta se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat şi despicat în partea superioară. În primul cartier în câmp de aur se află un corb înaripat, de culoare neagră, privit din profil, stând pe o creangă de stejar verde. Corbul ţine în cioc un inel de argint cu piatră roşie. În al doilea cartier se află un turn de argint privit din faţă, cu două ferestre. În prima fereastră se află un gornist negru suflând dintr-o trompetă aurie. În dreapta turnului se află un mănunchi de spice de aur. În partea inferioară, pe câmp verde, se află un zid roşu cu şase rânduri de cărămizi, peste care broşează o poartă de aur deschisă. În interiorul porţii, pe câmp albastru, se află un caduceu de argint. În vârful scutului se află un brâu undat de aur. Scutul este timbrat cu o coroană murală de argint cu trei turnuri crenelate.

Semnificaţiile elementelor însumate

Corbul cu inel în cioc simbolizează blazonul familiei Iancu de Hunedoara. Mănunchiul de spice de grâu face referire la una din ocupaţiile de bază a locuitorilor, agricultura. Turnul reprezintă Biserica Evanghelică din localitate, care în 1822 era folosită ca obiectiv pentru anunţarea navetiştilor când trebuie să meargă la gară. Ora exactă este anunţată şi în prezent de un gornist. Zidul de piatră sugerează atât faptul că localitatea a fost centru fortificat, cât şi prezenţa unei cetăţi dacice străvechi. Caduceul relevă activitatea comercială din oraş. Brâul undat simbolizează râul Mureş, care străbate teritoriul localităţii. Coroana murală cu trei turnuri crenelate semnifică faptul că localitatea are rangul de oraş.

Bibliografie

  • Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Arad 1880 - 2002, [1]

Note

  1. Ghinea, p.865