Nicolae Popovici

Nicolae Popovici
Născut		21 august 1860, Obidiş, Râmnicu de Jos
Decedat		14 martie 1913, Stuttgart, Germania
Ocupaţie		militar, general

Nicolae Popovici (n. 21 august 1860, Obidiş, plasa Râmnicu de Jos - d. 14 martie 1913, Bucureşti) general de brigadă.

Biografie

S-a născut la 21 august 1860, la Obidiş, plasa Râmnicu de Jos, districtul Râmnicu Sărat, fiul lui Nicolae (ajuns colonel de cavalerie) şi Alexandrinei Popovici. S-a căsătorit în anul 1866 cu Coralia Slătineanu.

A urmat Şcoala de ofiţeri (1879-1881), Şcoala Specială de Artilerie şi Geniu (1881-1883, prima promoţie). Grade militare: sublocotenent-1881, locotenent-1884, căpitan-1888, maior-1894, locotenent-colonel-1900, colonel-1904, general de brigadă-1912.

Funcţii militare

• comandant de pluton în R. 2 Art. (1881-1883), 7 Art. (1883-1884), 6 Art. (1884);
• comandant baterie în B. Asediu (1884-1888), R. 6 Art. (1888-1892), 10 Art. (1892-1894);
• ajutor comandant R. 10 Art. (1894-1898); funcţii în Şcoala de Artilerie şi Geniu (1898-1900);
• director Direcţia Artilerie din Ministerul de Război (1900-1901);
• comandant al Şcolii de Artilerie şi Geniu (1901-1904); comandant R. 8 Art. (1904-1909), Bg. 7 Art. (1909-1910);
• secretar general al Ministerului de Război (1910-1912);
• comandant D. I. Bucureşti (1912-1913).

A înfiinţat Şcoala de Tragere a Artileriei de la Mihai Bravul, fiind primul ei comandant. A fost prim-redactor şi redactor la Revista Armatei şi redactor (20 de ani) la Revista Artileriei. A fost decorat cu “Steaua României” pe timp de pace, “Coroana României” cls. a V-a.

A decedat la 14 martie 1913, la Bucureşti, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu.

În necrologul publicat de Revista Armatei se spune: “Oricine a avut norocul să servească sub ordinele generalului Popovici, toţi acei care au putut urmări activitatea sa, s-au putut convinge că era înzestrat cu cele mai desăvârşite calităţi de ostaş: o inimă bună şi nobilă, un caracter leal, o conştiinţă a datoriei împinsă la extrem, un spirit cu totul practic, vederi juste şi largi, cu o mare solicitudine pentru inferiorii săi, în definitiv un eminent tunar, un excelent şef.”, iar în discursul de omagiere, generalul Constantin Coandă, inspectorul Artileriei, apreciază : “Artileria pierde în generalul Popovici pe conducătorul ei de mâine ”. Serviciul religios funebru a fost oficiat la Biserica Sf. Nicolae din calea Victoriei, iar onorurile militare au fost date de R. 10 Art., Şcoala de Artilerie şi Geniu, un B./R. Mihai Viteazu nr. 6 şi un Excadron/R. 4 Roşiori, parada fiind comandată de generalul Volvoreanu, comandantul artileriei C. 2 A.

Bibliografie

• Căpitan M. Mărgăritescu, Şefii Armatei Române. Generali şi colonei în activitate, Tipografia Curţii Regale, 1904, p.137;
• Bichicean, G., Istoria Şcolii de Aplicaţie pentru Artilerie şi Rachete “Ioan Vodă”, Editura Tribuna, 2000, p. 172;
• *** Revista Armatei /aprilie 1913, p. 302-308;
• *** Secretariatul General. Tradiţie şi noutate. 100 ani, Bucureşti, 2000, p.25