Oţelu Roşu

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Oraşul
Oţelu Roşu

Judeţul Caraş-Severin (CS)

Stema judetului Caras-Severin.png
Localităţi componente
Cireşa, Mal
Atestare 1430
Populaţie 11777 locuitori (2010)
Altitudine medie 250-268 metri n. m.
Primar Simion Iancu (PDL)
Pagină web Site oficial al oraşului

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Oţelu Roşu este un oraş din judeţul Caraş-Severin, situat în culoarul depresionar Bistra, în aval de confluenţa râului Bistra Mărului cu Bistra, la 18 km de municipiul Caransebeş şi la 64 km nord-est de municipiul Reşiţa.

Istorie

Oraşul de astăzi s-a constituit din contopirea vechii aşezări bănăţene Ohaba Bistra cu colonia minieră care s-a numit Ferdinand.

Ohaba Bistra

Ohaba Bistra are o vechime foarte mare şi este atestată documentar din 1430. Mai demult s-a mai numit şi Negoteşti şi a fost un „cuib” pentru nobilii români din Evul Mediu. La 1690-1700 apare cu numele Bistra Ohaba, iar în timpul cât a existat regimentul grăniceresc bănăţean, a fost sediul unei companii de care aparţineau mai multe sate din împrejurimi.

Ferdinand

Aşezarea Ferdinand a fost una tânără şi s-a dezvoltat ca o localitate minieră, începând cu 1807. A fost colonizată cu mineri aduşi de administraţia austro-ungară din diferite părţi ale Europei. Numele i-a fost dat în cinstea primului proprietar al coloniei Ferdinand Hoffman. Între 1848-1849 a purtat numele Bemhegy, după numele revoluţionarului Iosif Bem.

Oraşul modern

În 1948 a fost schimbat numele aşezării din „Ferdinand” în Oţelu Roşu. Atunci începe un proces mai amplu de industrializare şi urbanizare. Odată cu uzina siderurgică se dezvoltă şi noi spaţii rezidenţiale şi apar tot mai multe trăsături urbane, astfel că, la 28 decembrie 1960 Oţelu Roşu a fost declarat oraş.

Demografie

La recensământul din 2002, Oţelu Roşu avea 10.554 locuitori (11.749 împreună cu satele aparţinătoare), din care 9.457 români, 470 maghiari, 469 germani, 55 ţigani, 37 ucraineni şi 66 de alte naţionalităţi.

Obiective turistice

  • Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe” (1831)
  • Biserica cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1830, pictată în 1867 şi restaurată în 1938) în localitatea componentă Cireaşa

Bibliografie

  • Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Caraş-Severin 1880 - 2002, [1]
  • Vlăsceanu, Gheorghe - Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0

Note