Orăştie

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Municipiul
Orăştie

Judeţul Hunedoara (HD)
Stema judetului Hunedoara.png
Localităţi componente
Atestare 1224
Suprafaţă 0.5 km²
Populaţie 21326 locuitori (2010)
Densitate 42652 loc./km²
Altitudine medie 220 metri n. m.
Primar Alexandru Munteanu (PDL)
Pagină web Site oficial al primăriei municipiului

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Orăştie este un municipiu din judeţul Hunedoara, situat în Culoarul Orăștiei, la poalele Dealului Holumb, în zona de confluență a râului Orăștie cu râul Sibișelului, la 26 km est de municipiul Deva.

Istorie

Orăştie este unul din cele mai vechi oraşe din ţară, fiind amplasat pe o vatră de străveche locuire dacică[1]. Prima atestare documentară datează din 1224, într-o diplomă a regelui maghiar Andrei al II-lea. Distrusă în marea invazie tătară din 1241, apoi devastată de turci în 1420, localitatea primeşte statutul de oraş (civitas) în 1433. Se dezvoltă ca centru meşteşugăresc apoi, începând cu secolul al XIX-lea, ca centru industrial.

Breviar cronologic

secolele XI -XII
A fost construit primul edificiu de cult creștin din piatră - Rotonda de la Orăștie. Este vorba despre o capelă circulară cu o vechime estimată la 1000 de ani. Probabil era folosită doar de familiile nobiliare care dominau la acea vreme, ca influență, zona Orăștiei. În apropiere există o construcție asemănătoare, provenind din aceeași perioadă - Rotonda de la Geoagiu.
1105
În suita primei cruciade vine Anselm von Braz "liber de liberis genitus", castelanul din Logne, conte ministerial valon. Karl Kurt Klein presupune - fără a putea dovedi - că el s-a mutat cu toți fii și urmașii în regiunea Orăștiei de azi.
1200
După tradiția cronicărească din Transilvania este anul în care Orăștia începe să se înconjoare cu ziduri de piatră. Ulterior acțiunea a fost abandonată din cauza condițiilor nefavorabile.
1206
Într-o diplomă emisă de regele Ungariei Andrei al II-lea, Romos - sat în apropierea Orăștiei, este atestat între primele trei sate din Transilvania unde au fost primiți coloniști germani "primes hospites regni" (alături de Ighiu și Cricău).
1224
Diploma regelui Ungariei Andrei al II-lea, care confirmă înnoirea privilegiilor acordate sașilor de aici de către înaintașul său regele Geza al II-lea. În acest act se menționează că tot poporul de la Orăștie (Waras) la Baraolt (Boralt), inclusiv ținutul secuilor dintre Sepsi și Draas, să formeze o comunitate sub autoritatea aceluiași jude. Diploma aceasta recunoaște prezența aici a unei populații autohtone românești (blachi) și pecenege (bisseni). Se atestă că folosirea pădurilor și a apelor se va face în comun cu românii și pecenegii.
Orașul se bucură de o serie de privilegii recunoscute de regalitatea maghiară. Era condus de un sfat ce se va numi mai târziu magistratură și care avea în frunte un jude regal (iudex regium), ajutat de un număr de 12 jurați (cives jurati) aleși din rândul meșteșugarilor și comercianților locali înstăriți.

Demografie

La recensământul din 2002 populaţia stabilă a oraşului a fost de 21.213 locuitori. Conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică, la data de 1 ianuarie 2010 municipiul Orăştie avea o populaţie stabilă de 21.326 locuitori, în scădere cu 145 locuitori faţă de anul 2009.

<lines size=900x180 title="Evoluţia populaţiei municipiului Orăştie" ymin=0 ymax=25000 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> 

,total

1733,2800 1786,3190 1854,4207 1857,5029 1880,5451 1883,5961 1900,6238 1910,6937 1912,7672 1930,7337 1936,6857 1941,9751 1948,8817 1956,10488 1960,11726 1966,12822 1968,13457 1970,14307 1973,14994 1977,17861 1978,18793 1992,24174 2002,21213 2007,21794 2009,21471 2010,21326 2011,18823 </lines>

Cultură

Biserica ortodoxa „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”

În luna decembrie, localitatea Orăştie este gazda Festivalului Interjudeţean de Muzică Sacră „Cu noi este Dumnezeu”. Manifestarea artistică a fost iniţiată de profesorul Ioan Popa şi se desfăşoară în cadrul Bisericii ortodoxe „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”.

Obiective turistice

  • Muzeu cu secții de istorie și etnografic fondat în 1952
  • Cetatea Orăștiei (secolele al XIV-lea - al XV-lea)
  • Biserica reformată fortificată ce datează din secolul al XIV-lea
  • Biserica ortodoxă cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” ce datează din secolul al XVII-lea
  • Biserica ortodoxă cu hramul „Sfântul Nicolae” (secolul al XVIII-lea)
  • Biserica ortodoxă cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihal și Gavriil” (1936-1945)
  • Sinagoga din secolul al XIX-lea
  • Biserica luterană (1820)
  • Clădirea poștei vechi (1900)
  • Monumentul Paliei, operă a sculptorului Nicolae Adam, dezvelit în 1974
  • Complexul de cetăți dacice din Munții Orăștiei se află la 35 km sud-est

Bibliografie

  • Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
  • Vlăsceanu, Gheorghe - Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0
  • Anton Dörner, Ionaș Vasile, Ioachim Lazăr, Mihai Căstăian - Orăștie 775

Note

  1. ↑ Vlăsceanu, p.222
Adus de la „http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Orăştie&oldid=56386”