Parlamentul României
de la Enciclopedia României
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării. Parlamentul bicameral este divizat în două camere: Camera Deputaţilor şi Senat. Comparativ cu sistemul parlamentar unicameral, bicameralul permite dezbaterea mult mai profundă a proiectelor legislative, soluţii multiple, având efecte pozitive asupra calităţii actului legislativ.
Cuprins
Istoric
Idee de reprezentanţă naţională, de parlamentarism, a apărut în România odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn în Ţara Românească şi Moldova. Primul Parlament al Principatelor Unite a contribuit în mod decisiv la modernizarea ţării impunând unele valori europene şi universale.
Între anii 1861- 1864, ideea divizării parlamentului în Camera Deputaţilor şi Senat a avut o origine conservatoare, din rândurile păturii sociale avute, care era la conducere. În deceniile următoare, Parlamentul bicameral s-a transformat într-un organism reprezentativ, o componentă principală a vieţii politice româneşti. În timpul funcţionării lui, sistemul parlamentar românesc a rezolvat în mod democratic toate problemele fundamentale ale statului român. Toate legile ce au dus la modernizarea statului şi-au găsit rezolvarea prin intermediul acestui sistem.
Alegerea Camerelor
Camera Deputaţilor și Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale. Acestea sunt alese pentru un mandat de 4 ani. Preşedinţii Camerei Deputaţilor şi a Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor.
Şedinţele Camerelor
Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate. Acestea aşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru
- primirea mesajului Preşedintelui României;
- aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;
- declararea mobilizării totale sau parţiale;
- declararea stării de război;
- suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;
- aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;
- examinarea rapoartelor Consiliului suprem de Apărarea a Ţării;
- numirea Avocatului Poporului;
- stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
- îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit Constituţiei sau regulamentului, se exercită în şedinţă comună;
- numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii.
Camerele reunite
Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie, iar a doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie. Se mai pot întruni şi în sesiuni extraordinare, la cererea Preşedintelui României, a biroului permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.
Preşedinţii Camerei Deputaţilor şi a Senatului
Bibliografie
- ***Istorie şi civilizaţie, Anul I nr. 2 p. 66
- ***Constituția României, Editura Steaua Nordului, ISBN 978-606-511-042-7