Partoş

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Partoş

Comuna Banloc
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Partos.jpg
Atestare 1300
Populaţie 406 locuitori
Cod poştal 307014

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Partoş este un sat în judeţul Timiş. Face parte din comuna Banloc şi are o populaţie de 406 locuitori (2002). Aici se găseşte biserica cu hramul „Sfinţii Mihail şi Gavriil” (1750-1753), monument istoric naţional care cuprinde şi paraclisul sf. Iosif cel Nou de la Partoş.

Localizare

Localitatea se găseşte în sud-vestul judeţului Timiş. Se învecinează la nord cu Banloc, la est cu Soca şi Denta, la vest cu Livezile şi la sud cu Serbia.

Istorie

Descoperirile efectuate cu ocazia săpăturilor din jurul râului Bârzava, au scos la iveală dovezi ale vechimii aşezării. Prima atestare documentară a Partoşului se regăseşte într-o dijmă bisericească colectată între 1300 - 1335, unde apare sub denumirea de Parthas şi este localizată între râurile Timiş şi Bârzava, adică pe partea dreapta a Bârzavei, spre deosebire de localizarea din prezent, pe partea stângă a râului, datorată unei ulterioare relocări. În perioada următoare satul a trecut prin stăpânirea mai multor nobili, el fiind menţionat astfel în documente din secolul XV.

Perioada stăpânirii otomane a Banatului este mai puţin cunoscută în ceea ce priveşte situaţia satului. Totuşi, localitatea Ciacova, mai importantă, a fost cucerită de turci la 1551, deci întreg ţinutul s-a aflat sub stăpânire otomană. Recensământul din 1717, an în care Banatul a fost recucerit de habsburgi, a consemnat prezenţa a numai 18 case locuite, fapt care exprimă decăderea din timpul perioadei otomane şi în acelaşi timp continuitatea locuirii Partoşului.

Secolul XVIII a reprezentat începutul unei perioade propice dezvoltării Partoşului. Satul a trecut prin proprietatea mai multor nobili locali (Draskovics, Karaksonyi), care şi-au pus amprenta pe dezvoltarea satului. S-au făcut lucrări de bonificare a terenurilor şi de îndiguire a Bârzavei. Pe malurile acesteia s-au amenjat orezării. În 1890 satul aparţinea de districtul Banloc şi avea 1.193 de locuitori. Datorită intenisficării activităţii economice, au fost atrase tot mai multe familii de colonişti unguri şi germani, atraşi la rândul lor de proprietarii de teren.

În 1929, Partoşului i-a fost încorporat cătunul Topolea. Până atunci, acesta a fost un domeniu de sine stătător, orezărie şi pescărie renumită.

Demografie

Recensământul din 2002 a numărat la Partoş 406 locuitori, dintre care 252 români, 84 de maghiari şi 66 de romi.

Evoluţia populaţiei

De-a lungul timpului, numărul de locuitori pe principalele etnii, a evoluat după cum urmează:

<lines size=400x160 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=1500 colors=003153,F5B800,BFFF00,C0C0C0 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total,români,maghiari,alte etnii

1880,967,835,88,44 1890,1193,638,391,164 1910,1375,671,564,140 1930,1168,668,415,85 1941,1201,766,370,65 1966,743,463,238,42 1977,564,370,143,51 1992,480,267,108,105 2002,406,252,84,70 </lines>

Bibliografie

  • Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş. Vol. 1. Etnie, evoluţie istorică şi stratificare oiconimică, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Iedu, Ioan, Monografia comunei Banloc, [1]
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [2]

Note