Romulus Boteanu
de la Enciclopedia României
| Romulus Boteanu | ||
| Naţionalitate | român | |
| Născut | 7 ianuarie 1848, Bucureşti | |
| Decedat | 9 ianuarie 1924 | |
| Ocupaţie | general de brigadă | |
| Părinţi | Emil Boteanu Zoe Boteanu | |
Romulus Boteanu (n. 7 ianuarie 1848, Bucureşti - d. 9 ianuarie 1924), general de brigadă.
Biografie
S-a născut la 7 ianuarie 1848, în Bucureşti, fiind fiul colonelului Emil Boteanu şi al Zoei Boteanu, familie care, ca în Legenda Vrâncioaiei, a dat în Războiul de Independenţă şase fii şi un ginere, toţi oşteni de frunte, cinci dintre ei ajungând generali ai Armatei Române. Cei cinci fraţi ai săi au fost: Emanoil (1836-1897), şef de stat major al Diviziei 4, cea greu încercată în timpul asalturilor de la Plevna; Gheorghe (1837-1902), comandant al Regimentului 16 Dorobanţi, distins în luptele de la Griviţa şi Vidin ; Aurelian (1842-1899), comandantul Batalionului 3 vânători la Plevna, Lom Palanka şi Belogradgic ; Remus (1851-1926), locotenent în Regimentul 15 Dorobanţi, a fost rănit la asediul redutei Griviţa nr. 2 ; Mihail (1853-1928), locotenent. Cumnatul său era maiorul Nichita Ignat (1829-1899), comandant al Regimentului 3 linie.
A urmat Şcoala de Ofiţeri din Bucureşti (1866-1868).
Grade militare:
- sublocotenent-1868
- locotenent-1872
- căpitan-1875
- maior-1884
- locotenent-colonel-1891
- colonel-1897
- general de brigadă-1906
Funcţii militare:
- comandant de pluton în Regimentul 2 Artilerie (1868-1872)
- comandant de baterie în Regimentul 1 Artilerie (1872-1877)
- comandantul bateriei 1 artilerie călăreaţă din Regimentul 4 Artilerie (1877-1878)
- diferite funcţii la Arsenalul Armatei - membru şi preşedinte al comisiilor de recepţie a armamentului fabricat de Uzinele “Steyr”, Austria (1878-1884)
- locţiitor al comandantului Regimentului 1 Artilerie (1884-1892)
- comandant al Regimentului 2 Artilerie (1892-1897, 1900-1903)
- preşedinte al comisiei de remontă a armatei (1897-1900)
- comandant al artileriei Corpului 3 Armată şi al Regiunii fortificate Focşani-Nămoloasa-Galaţi (1903-1906)
- comandant al Corpului 2 Armată (1913)
- comandant al Diviziei 8 Infanterie (1916)
- şef al Depozitului de cai şi remontă al armatei (1916-1918)
În perioada 1906-1913, cât a fost pensionat, a îndeplinit funcţia de director general al hergheliei Coroanei Regale de la Segarcea. În anul 1914 a fost numit membru în Comisia hipică naţională, iar în 1915 preşedinte al acesteia, organizând Expoziţia hipică naţională de la Constanţa. Este considerat creatorul şcolii de dresori şi crescători de cai a armatei.
S-a stins din viaţă la 9 ianuarie 1924.
Bibliografie
- Agapie, M., gl.mr., Ucrain, C., col.(r.) dr. - Personalităţi ale artileriei române, Editura Militară, Bucureşti 1993, p. 59-64; ;
- Vasiliu-Năsturel, Petre - Contribuţiuni la istoria artileriei române, Bucureşti, Stabiliment de arte grafice “Universala” 1907, p. 378-379;
- Tucă, F., col. dr., Cociu, M., Chirea, F., dr. - Bărbaţi ai datoriei–1877-1878. Mic dicţionar, Editura Militară, Bucureşti, 1979, p. 29-30;
- *** Revista Artileriei, /mai 1924, p. 256-258;

