Sângeorge (Timiş)

de la Enciclopedia României

(Redirecționat de la Sângeorge)
Salt la: navigare, căutare
Satul
Sângeorge

Comuna Birda
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Sangeorge-Timis.JPG
Atestare 1319
Populaţie 507 locuitori
Cod poştal 307192

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Sângeorge este un sat în judeţul Timiş. Aparţine de comuna Birda şi are o populaţie de 507 locuitori (2002).

Localizare

Se situează în sudul judeţului Timiş, în câmpia Gătaiei, pe malul stâng al râului Bârzava. Se află la circa 50 km sud de municipiul Timişoara, la jumătatea distanţei dintre oraşele Deta (aflat la circa 10 km vest, pe şosea) şi oraşul Gătaia (la circa 8,5 km est). Se învecinează la nord cu Birda, la est cu Mânăstire, la sud cu Roviniţa Mare şi la vest cu Deta şi Opatiţa.

Istorie

Prima atestare documentară a satului datează din anul 1319, când apare menţionată în documente cu numele Villa Sancti Georgy. Atunci aparţinea de judeţul Caraş. Evidenţele papale din 1332-1337 o consemnează ca parohie care aparţinea de protopopiatul de Caraşova. Evidenţele despre localitate din Evul Mediu sunt destul de numeroase şi atestă o continuitate istorică clară. Satul a fost o parohie ortodoxă mănăstirească încă de la 1503. Despre originea românească, istoricul Nicolae Ilieşiu documentează sentinţa Tablei Regeşti de la Budapesta din 1916, cu privire la averile mănăstireşti, sentinţă care argumentează originea românească a localităţii. Mai mult, până la 1916 existau 20 de cărţi bisericeşti româneşti vechi.[1] Totuşi, satul a fost pentru câteva secole majoritar sârbesc.

Conscripţia austriacă de la 1717 aminteşte şi ea localitatea cu numele Sankt Georg, cu 30 de case şi aparţinătoare de districtul Ciacova. Sârbii au constituit până după cel de-al Doilea Război Mondial, majoritatea absolută a locuitorilor. În 1924 la Sângeorge au fost aduşi români din zona Turdei şi din satul Igriş. Comunitatea sârbească s-a diminuat semnificativ, în prezent satul fiind majoritar românesc (vedeţi mai jos).

Populaţia

Recensământul[2] Structura etnică
Anul Populaţia Români Sârbi Maghiari Germani Alte etnii
1880 535 121 347 44 13 10
1900 640 150 416 53 15 6
1930 809 273 525 1 1 9
1941 825 308  ? 1 - 516[3]
1977 557 305 214 1 2 35
1992 576 399 109 2 4 62 (47 ucrainieni)
2002 507 340 66 6  ? 90 (43 ucrainieni)

Bibliografie

  • Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]

Note

  1. Creţan, p.50, citează Nicolae Ilieşiu, dos.III, 1921, p.5
  2. Varga, E
  3. Cel mai probabil sârbi