Samoilă Mârza

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Samoilă Mârza
Samoila Marza.jpg
Samoilă Mârza în tinereţe
Naţionalitate român
Născut 18 septembrie 1886, Galtiu, Alba
Decedat 19 decembrie 1967, Alba Iulia
Mormânt la Cimitirul Maieri din Alba Iulia
Ocupaţie fotograf
Părinţi Ştefan şi Ana

Samoilă Mârza (n. 18 septembrie 1886, Galtiu, Alba - 19 decembrie 1967, Alba Iulia) a fost un fotograf român, cunoscut mai ales pentru realizarea singurelor clişee fotografice care surprind Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

Mârza s-a născut într-o familie de ţărani români din Galtiu, comuna Sântimbru, Alba. Mama sa, Ana, a murit de tânără, lăsând în urmă patru copii, iar tatăl, Ştefan, s-a recăsătorit cu o femeie din acelaşi sat, Raveca, cu care a mai avut 6 copii.

Samoilă Mârza a urmat cele şase clase primare la Şcoala poporală greco-catolică confesională din Galtiu, apoi a continuat liceul la Alba Iulia. Ulterior absolvirii liceului, între 1909 şi 1911 a fost trimis de către părinţi în ucenicie la fotograful sibian Iainek, unde a învăţat meseria de fotograf.

După începerea Primului Război Mondial, în 1914 Mârza este recrutat şi trimis pe front în Galiţia. În cadrul luptelor a ajuns până la Riga. În 1916, o dată cu intrarea României în război, a fost trimis pe frontul din Italia, unde a fost încadrat în serviciul topografic şi fotografic al armatei.

La terminarea războiului, Samoilă Mârza se găsea la Trieste, de unde va pleca la Viena în urma acţiunii de retragere a militarilor români organizată de Consiliul Naţional Român Central. Ajunge aici la 6 noiembrie 1918 şi reuşeşte să execute trei clişee fotografice care surprind sfinţirea primului steag tricolor al Consiliului Naţional Român Militar (14 noiembrie 1918), în prezenţa generalului Boieriu, a lui Iuliu Maniu şi a celorlalţi militari.

Urmând ruta Viena - Zagreb - Belgrad - Timişoara, Mârza a reuşit să ajungă acasă cu patru zile înainte de desfăşurarea Marii Adunări Naţionale. De aici a plecat în dimineaţa zilei de 1 Decembrie către Alba Iulia, nu înainte însă de a executa trei fotografii cu consătenii săi.

A ajuns la Alba Iulia împreună cu sătenii în jurul orei 11, pe o vreme mohorâtă, cărând aparatul cu burduf, trepiedul şi clişeele de sticlă pe bicicletă. Deoarece nu a avut permis de intrare (credenţional), Mârza nu a fost admis să intre în Sala Unirii. Fusese angajat totuşi un fotograf german, Bach, care însă nu s-a prezentat. Acesta este motivul pentru care nu există fotografii cu lucrările delegaţilor din Sala Unirii.

Din cauza greutăţii de manipulare a aparatelor şi a vremii înnorate (care presupunea un timp îndelungat de expunere), Samoilă Mârza a reuşit să realizeze doar cinci fotografii cu aspecte de la Marea Adunare Naţională, dintre care trei cu mulţimile venite şi două cu tribunele oficiale la care a fost citit actul unirii în faţa Marelui Sfat Naţional şi a poporului de către dr. Aurel Vlad şi episcopul greco-catolic, Iuliu Hossu.

La începutul anului 1919, Samoilă Mârza şi-a publicat fotografiile într-un album intitulat „Marea adunare de la Alba Iulia în chipuri”, menţionat şi în ziarul „Alba Iulia” din 10 martie. Albumul a fost prezentat de către delegaţia română şi la Conferinţa de pace de la Versailles. Exemplare au fost trimise şi regelui Ferdinand I, primului ministru Ion C. Brătianu, preşedintelui Consiliului Dirigent Iuliu Maniu, generalului francez Henri Mathias Berthelot şi altor personalităţi ale vremii. Fiind foarte apreciată, regele i-a transmis o felicitare, acceptându-l printre furnizorii curţii. Generalul Berthelot i-a trimis un abonament de călătorie pe toate căile ferate franceze. Nicolae Iorga menţiona în memoriile sale, la 27 aprilie: „Mi se aduce din Ardeal un admirabil album al fotografului Samoilă Mârza, înfăţişând ultimele manifestări”.

În continuare, Samoilă Mârza a fotografiat vizita regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni (1919); încoronarea regelui Ferdinand şi a reginei Maria (22 octombrie 1922); serbările comemorative de la Ţebea, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu (1924); sărbătorirea a 10 ani de la manifestările Unirii (1929). A legat prietenii strânse cu Iuliu Maniu, Octavian Goga, Aurel Vlad, Valer Pop etc.

În 1924, în urma unei audienţe la primul ministru Ion C. Brătianu, a reuşit să obţină fonduri pentru continuarea pictării Catedralei Ortodoxe din Alba Iulia, care fusese începută de către pictorul Costin Petrescu şi abandonată după încoronarea din 1922. În 1929, cu prilejul sărbătoririi a 10 ani de la Marea Unire, Samoilă Mârza a fost decorat de către oficialităţi.

În 1967 prof. dr. Gheorghe Anghel, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia a reuşit să achiziţioneze de la Samoilă Mârza aparatul şi clişeele legate de Unire. Mârza a precizat că alte clişee fusese nevoit să le vândă, din cauza lipsurilor materiale, pentru a valorifica sticla specială din care erau confecţionate. Pentru 1968 a realizat un nou album asemănător celui din 1919, pe care intenţiona să-l ofere oficialităţilor acelei vremi. De asemenea, cu banii primiţi de la muzeu, şi-a achiziţionat un aparat de fotografiat performant, cu care dorea să realizeze mai multe fotografii cu ocazia semicentenarului Unirii. Aceste lucruri nu au mai fost posibile, întrucât Mârza a murit la data de 19 decembrie 1967 din cauza unei boli incurabile. A fost înmormântat în cimitirul Maieri din Alba Iulia.

În anul 2003 la mormântul său a fost înălţat un monument, iar în satul Galtiu, la 23 noiembrie acelaşi an, i-a fost dezvelit un bust executat de sculptorul Borteş Narcis Dumitru, o dată cu lansarea cărţii „Samoilă Mârza - 1886-1967 - Fotograful Unirii Transilvaniei cu România”.

Bibliografie

Bibliografie suplimentară

  • Anghel, Gheorghe - Samoilă Mârza, fotograful Unirii (1866-1967), în „Apulum”, VII/II, 1969, p. 161-174
  • Işaev, Maria - Samoilă Mârza, 1886-1967. Fotograful Unirii Transilvaniei cu România, Decembrie 1918, Alba Iulia, Sântimbru, Editura „Altip”, Alba Iulia, 2003.