Sebiş
de la Enciclopedia României
| Oraşul Sebiş Judeţul Arad (AR) |
 |
| Localităţi componente |
|---|
| Donceni, Prunişor, Sălăjeni |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1552 |
| Suprafaţă | 65,94 km² |
| Populaţie | 6.327 locuitori |
| Densitate | 1.461 loc/km² |
| Altitudine medie | 150-200 metri n. m. |
| Primar | Gheorghe Petru Feieş (PDL) |
|
Index oraşe în judeţul Arad |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Sebiş (alteori pronunţat Şebiş) este un oraş din judeţul Arad, situat în depresiunea omonimă, la poalele Dealurilor Codru-Moma, în zona de confluenţă a râului Dezna cu râul Crişul Alb. Este situat la 90 km nord-est de municipiul Arad, în zona etnografică Ţara Zarandului.
Cuprins
Administraţie
De oraşul Sebiş aparţin administrativ localităţile: Donceni (atestat 1439), Prunişor (atestat 1406), Sălăjeni (atestat 1574).
Istoric
Printre primele urme de locuire se numără o localitate fortificată din secolul al IX-lea sau al X-lea, atribuită locuitorilor români din zonă. Prima atestare documentară datează din secolul XIII[1]. Localitatea s-a dezvoltat în jurul unui nucleu de aşezare medievală, datată din anii 1227-1228, care aparţinea de cetatea Dezna. Numele de Sebes apare menţionat îin anul 1506.
În anul 1566 Sebişul este incendiat de către turci, care îl şi cuceresc în anul 1574 şi îl includ în sangeacul Ineu. Este din nou incendiat în urma evenimentelor militare din anul 1576. În secolul al XVIII-lea turcii sunt alungaţi de către trupele austriece.
În decursul timpului localitatea s-a aflat în stăpânirea mai multor familii nobiliare, astfel:
- în anul 1806 stăpân este groful Königsegg-Rottenfels;
- în anul 1847 este stăpân Christian Waldstein-Wartenberg;
- în 1891 localitatea este cumpărată de către groful Wenckheim Frigyes.
Împăratul Austriei, Franz Iosef, aflându-se în localitate cu ocazia manevrelor militare, primeşte aici delegaţia românilor condusă de Ioan Meţianu şi Mihai Pavel, în anul 1893. La 17 februarie 1968 localitatea este ridicată la rangul de oraş, înglobând şi fostul sat Prăjeşti.
Obiective turistice
- Castelul din secolul al XIX-lea
- Casa Waldstein, în localul căreia se află azi biblioteca oraşului
- Rezervaţia naturală Dealul Pleşa Sebişului
Demografie
- Populaţia istorică
<lines size=450x180 title="Evoluţia populaţiei din Sebiş" ymin=0 ymax=7000 colors=3B444B xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1880,3310 1890,3756 1900,4218 1910,4802 1920,4507 1930,4253 1941,4382 1956,4735 1966,5537 1977,6070 1992,6993 2002,6327 </lines>
- Structura pe etnii
Conform recensământului din 2002 în Sebiş populaţia era alcătuită majoritar din români, alături un mic număr de maghiari, ţigani şi alte naţionalităţi.
Relaţii externe
Oraşul Sebiş este înfrăţit cu localitatea Elek din Ungaria
Transport
Oraşul Sebiş comunică cu regiunea prin şosea şi cale ferată (inaugurată în anul 1881).
Bibliografie
- Crişan, Ioan - Aşezări rurale medievale din Crişana, secolele X-XIII, Editura Muzeului Ţării Crişurilor, Oradea, 2006, ISBN 973-7621-00-X
- Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
- Vlăsceanu, Gheorghe, Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0
- Primari aleşi pe municipii, oraşe şi comune 2008
- Recensământ 2002
Legături externe
Note
- ↑ Vlăsceanu, p.421