Septimiu Albini
de la Enciclopedia României
Septimiu Albini | ||
Născut | 1861, Şpring, judeţul Alba | |
Decedat | 1919 | |
Ocupaţie | publicist | |
Părinţi | Vasile Albini |
Septimiu Albini (n. 1861, Şpring, judeţul Alba - d. 1919), publicist, semnatar al Memorandumului din 1892 adresat împăratului austriac Franz Joseph.
Biografie
S-a născut în satul Şpring, judeţul Alba şi este fiul vice-tribunului paşoptist Vasile Albini. După ce a terminat studiile secundare la Blaj şi Sibiu, a urmat universitatea la Viena. Odată finalizate studiile superioare, s-a reîntors în ţară şi a ocupat postul de profesor la Şcoala superioară de fete din Sibiu (1886). În anul următor a devenit director al acesteia.

În 1888 începe să scrie pentru ziarul Tribuna din Sibiu, militând pentru ideea naţională. Pentru opiniile sale radicale exprimate în articole, este târât în numeroase procese şi face închisoare de câteva ori. Colaborarea cu "Tribuna" culminează în anul 1892, când Albini se implică în acţiunea Memorandumului şi face parte din delegaţia însărcinată cu înmânarea petiţiei-protest împăratului austriac Franz Joseph. Persecutat politic în această acţiune, în 1894 este condamnat la doi ani şi jumătate de închisoare, în urma unui proces care a revoltat opinia publică românească. Sub presiunea publică, împăratul avea să anuleze pedeapsa, dar Albini a fost nevoit să părăsească Ardealul şi să se refugieze în Regat.
La Bucureşti, este însărcinat cu adunarea documentelor şi lucrărilor pentru istorie la Academia Română, fiind secretar al instituţiei, dar nu mai ocupă un rol central în viaţa publică. După Unirea Transilvaniei cu România se reîntoarce, în 1919, în vizită în locurile natale. Pe drumul de întoarcere, este prins de o răceală puternică şi la scurt timp se stinge din viaţă.
Bibliografie
- Predescu, Lucian - Enciclopedia României. Cugetarea, Editura Saeculum, Bucureşti, 1999 ISBN 973-9399-03-7