Sintar

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Sintar

Comuna Bogda
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Atestare 1455
Populaţie 16 locuitori
Cod poştal 307076

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Sintar este un sat în judeţul Timiş, comuna Bogda. Are o populaţie de 16 locuitori (2002).

Localizare

Se situează în nordul judeţului Timiş, în Dealurile Lipovei, la 2 km est de Bogda, pe drumul judeţean DJ691A Maşloc - Topolovăţu Mare. Se învecinează la vest cu Bogda şi la sud-est cu Comeat.

Istorie

Prima atestare documentară a Sintarului datează din 1455, când se numea Zenthi. În documentele turceşti apare ca sat valah, ceea ce infirmă ipoteza că locuitorii ar fi fost slavi. Dar în secolul XVI este complet pustiit de turci şi nu mai apare nicăieri în documente. Abia în harta lui Mercy din 1723 apare numele Sintar. Acest nume este o formă slavizată sub influenţa valurilor de sârbi care s-au stabilit în Banatul de nord[1].

În 1770-1771 are loc prima colonizare şi transformarea satului într-unul german. Tot atunci îi este schimbat numele în Buchberg, în cinstea secretarului cameral Ede Buchberg. În 1782 se aşează aici un nou val de germani, aduşi de consilierul Neuman, sub conducerea căruia au fost construite 42 de case pentru familiile de colonişti.

Până în 1921 a continuat să se numească Buchberg, iar sub administraţia românească, s-a revenit la vechiul nume. Nu a fost niciodată un sat mare, dar după al Doilea Război Mondial a început să decadă. Până în 1990 a continuat să aibă un caracter preponderent german, fiind unul dintre puţinele sate de şvabi din Dealurile Lipovei. După Revoluţia din 1989 germanii au părăsit masiv localitatea, Sintarul devenind o localitate majoritar românească, însă cu o populaţie extrem de mică.

Populaţia

La recensământul din 2002, satul Sintar avea 16 locuitori, din care 15 români şi un german.

Între 1880 - 2002, numărul locuitorilor şi a principalelor două etnii istorice (români şi germani) a evoluat astfel:

<lines size=500x160 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=360 colors=003153,F5B800,99BADD xlabel ylabel=4 grid=xy legend>

,total,români,germani

1880,280,117,162 1890,279,109,168 1900,326,160,160 1910,327,163,157 1920,316,157,159 1930,281,165,109 1941,271,179,84 1966,138,121,16 1977,41,37,3 1992,13,11,2 2002,16,15,1 </lines>

Bibliografie

  • Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]

Note

  1. Creţan, p.53