Statuia lui Avram Iancu din Târgu Mureş

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Statuia dezvelită în 1930, opera sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad
Statuia lui Avram Iancu în prezent, opera lui Florin Codre

Statuia lui Avram Iancu a fost o sculptură ecvestră de bronz, amplasată în centrul oraşului Târgu Mureş, în Piaţa Regele Ferdinand (astăzi Piaţa Trandafirilor), pe locul în care se află în prezent Statuia ostaşului român. Statuia, opera sculptorului Ion Dimitriu-Bârlad, a fost definitivată în cursul anului 1927 şi a fost dezvelită în 10 mai 1930. După doar 10 ani, din dorinţa de a salva statuia de urmările cedării Ardealului, conform Dictatului de la Viena, statuia lui Avram Iancu a fost mutată la Câmpeni, în judeţul Alba, împreună cu Statuia ostaşului român (aceeaşi soartă a avut şi Monumentul latinităţii, fiind mutat la Turda).

În 1978, în aceeaşi piaţă, dar la polul opus faţă de vechea amplasare a statuii lui Dimitriu-Bârlad, a fost dezvelit un alt monument ecvestru înfăţişându-l pe Avram Iancu, opera sculptorului Florin Codre.

Istoric

Ideea realizării unui monument care să-l înfăţişeze pe Avram Iancu a apărut imediat după moartea acestuia. Prima luare de poziţie publică, prin care se afirma necesitatea unui monument pe măsura eroului român, a fost a lui Ioan Russu Şirianu, gazetar la ziarul Tribunei din Sibiu. La scurt timp după lansarea acestei propuneri, ideea a fost împărtăşită de Partidul Naţional Român din Transilvania şi Ungaria şi de Asociaţia ASTRA. Au urmat o serie de acţiuni pentru strângerea fondurilor necesare demarării proiectului, dar până la Unirea din 1918 toate campaniile s-au soldat cu eşec. Insuccesul ridicării statuii s-a datorat măsurilor represive ale autorităţilor din Transilvania împotriva contribuabililor, cât şi a celor care colectau fondurile, precum şi confiscarea fondurilor deja deţinute. În toată această perioadă, autorităţile transilvănene au acţionat în direcţia descurajării oricărui demers care ar fi putut duce la realizarea statuii, considerând colectarea fondurilor ca fiind „cerşetorie publică”, numindu-l totodată pe Avram Iancu „şef de bandiţi”.

După revenirea Transilvaniei în graniţele României au fost reluate demersurile pentru construirea unei statui care să-l înfăţişeze pe Avram Iancu. La Cluj, a fost organizat comitetul care trebuia să coordoneze acţiunile necesare înfăptuiri proiectului. Situaţia financiară grea a ţării, care făcea dificilă colectarea fondurilor, precum şi sumele folosite pentru ridicare catedralei ortodoxe din Cluj, au condus din nou la nerealizarea dezideratului de a avea o statuie care să-l înfăţişeze pe revoluţionarul român.

În anul 1925, la iniţiativa Despărţământului ASTRA Târgu Mureş, este readusă în discuţie ridicarea unei statui care să amintească de faptele glorioase ale revoluţionarului Avram Iancu. Mai mulți intelectuali sprijină propunerea de a ridica o astfel de statuie în centrul oraşului Târgu Mureş, astfel că la scurt timp ia fiinţă un comitet pentru a se ocupa de organizarea unui concurs în vederea realizării proiectului. Din comitetul aflat sub conducerea prefectului mureşean N. Ionescu, alături de câţiva intelectuali ai urbei, a făcut parte şi primarul Târgu Mureşului, Emil Dandea.

Printre condiţiile de întocmire a sculpturii, impuse de comitet participanţilor la concurs, s-au numărat următoarele: statuia să fie executată în bronz, să-l reprezinte pe Avram Iancu conform înfăţişării din anii 1848-1849, înălţimea statuii fără soclu să fie de două ori mărimea naturală a personajului simbolizat, iar eventualele basoreliefuri să conţină motive româneşti. A fost fixat şi bugetul în care trebuia să se încadreze monumentul, maxim 1 milion de lei, iar ca termen de predare a proiectelor a fost hotărâtă data de 1 septembrie 1925.

În şedinţa comitetului din 15 decembrie 1926 a fost aleasa varianta sculptorului Ion C. Dimitriu-Bârlad. În primăvara anului 1927 a fost semnat contractul şi virată suma necesară câştigătorului concursului, iar ca perioadă de execuţie a fost fixat termenul de 1 an.

Din motive politice, monumentul a fost inaugurat mai târziu decât era programat, în 10 mai 1930, în cadrul unei adunări solemne. La ceremonialul dezvelirii statuii au participat mai mulţi intelectuali şi susţinători ardeleni ai ideilor revoluţionarului român, precum şi o delegaţie a Guvernului României, în frunte cu ministrul justiţiei din acea vreme, Voicu Niţescu şi Virgil Potârcă, subsecretar în cadrul Ministerului Agriculturii. Ceremonialul religios a fost oficiat de Nicolae Ivan, episcopul ortodox al Clujului. Au fost depuse coroane de flori la monumentul inaugurat, din partea Camerei Deputaţilor, Senatului, Armatei şi a Asociaţiei Astra, iar Corul Liceului militar din localitate a intonat Marşul lui Iancu.

La 10 ani după dezvelirea statuii, prin Dictatul de la Viena, Transilvania a fost nevoită să cedeze o mare parte din teritoriul său Ungariei. În acest condiţii, mai mulţi intelectuali români, îngrijoraţi fiind de soarta monumentelor care cinsteau aspecte din istoria românilor, au hotărât să strămute 3 din monumentele importante din centrul oraşului Târgu Mureş: statuia lui Avram Iancu, Statuia Ostaşului Român şi Monumentul Latinităţii. Primele două au fost duse în localitatea Câmpeni din judeţul Alba, localitate simbol pentru viaţa lui Avram Iancu - în timpul revoluţiei de la 1848-1849 aici a avut cartierul general revoluţionarul român.

Statuia în prezent

Deşi după anularea Dictatului de la Viena, prin Conferinţa de Pace de la Paris din 1946, Transilvania revine în graniţele teritoriale ale României, statuile strămutate anterior nu au fost readuse în Târgu Mureş. Astfel, pentru o perioadă de 38 de ani, oraşul de pe Mureş a rămas fără un monument care să cinstească memoria lui Avram Iancu. Abia în 1978, printr-o lucrarea a sculptorului Florin Codre, o nouă reprezentare ecvestră a lui Avram Iancu, de această dată în piatră, este redată municipiului Târgu Mureş. Statuia a fost amplasată în Piaţa Trandafirilor (fosta Piaţă Regele Ferdinand), în faţa Catedrala ortodoxă „Înălţarea Domnului”.

Bibliografie

  • Philobiblon mureşean. Dimitrie Poptămaş Editura Biblioteca Judeţean Mureş. Târgu Mureş 2003