Suceava
de la Enciclopedia României
| Municipiul Suceava Judeţul Suceava (SV) |
 |
| Localităţi componente |
|---|
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1388 |
| Suprafaţă | 52 km² |
| Populaţie | 107208 locuitori (2010) |
| Densitate | 2061.69 loc./km² |
| Altitudine medie | 325 metri n. m. |
| Primar | Ion Lungu (PDL) |
| Pagină web | Site oficial al primăriei municipiului |
|
Index municipii în judeţul Suceava |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Suceava este un municipiu din judeţul Suceava, situat în partea centrală a Podişului Sucevei, pe dreapta râului Suceava.
Demografie
La recensământul din 2002 populaţia stabilă a oraşului a fost de 105.865 locuitori. Conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică, la data de 1 ianuarie 2010 municipiul Suceava avea o populaţie stabilă de 107.208 locuitori, în scădere cu 274 locuitori faţă de anul 2009.
<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei municipiului Suceava" ymin=0 ymax=150000 colors=3B444B,F5B800,99BADD,BFFF00,C8A2C8 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total
1912,11229 1930,17028 1948,10123 1956,20949 1966,37697 1977,62869 1992,114462 2002,105865 2007,106397 2009,106934 2010,107208 </lines>
Obiective turistice
- Cetatea Sucevei, datând din secolul al XIV-lea, cu unele transformări şi adăugiri în secolele al XV-lea şi al XVI-lea, căzută în ruină după anul 1675
- Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe”- Mirăuţi sau Mitropolia Veche, ctitorie a domnului Petru I Muşat
- Biserica cu hramul „Sfântul Ilie” a fostei mănăstiri, ctitorie din 1488 a lui Ştefan cel Mare
- Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe”, ctitorie din 1514 a domnului Bogdan III cel Chior, fiul lui Ştefan cel Mare. A fost terminată în 1522 de Ştefăniţă Vodă, fiul lui Bogdan III cel Chior, nepotul lui Ştefan cel Mare
- Biserica cu hramul „Sfântul Dumitru” – Domnească, construită în perioada 10 august 1534- 30 august 1535 prin strădania domnului Petru Rareş
- Biserica cu hramul „Învierea Domnului”, ctitorie din 1551 a Elenei Rareş, soţia lui Petru Rareş
- Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” –Prăjescu, zidită în anii 1546-1551, reînnoită în 1611 de vistierul Nicoară Prăjescu
- Biserica cu hramul „Înălţarea Domnului” a mănăstirii Todireni din cartierul Burdujeni
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
Note