Muntele Tâmpa

de la Enciclopedia României

(Redirecționat de la Tâmpa)
Salt la: navigare, căutare
Muntele Tâmpa
Categoria a IV-a IUCN (rezervaţie naturală)
290px
Muntele Tâmpa văzut din Parcul Eroilor
Informaţii generale
Poziţie 20px Judeţul Braşov
Oraş apropiat Braşov
Coordonate 45° 38‘ 03“ N 25° 35‘ 44” N
Suprafaţă 150 ha
Înfiinţare 1980, declarat în 2000
Administrator Ministerul Mediului şi Pădurilor
Vezi şi Arii protejate în judeţul Braşov

Muntele Tâmpa este o rezervaţie naturală de tip floristic, faunistic şi peisagistic, situată în judeţul Braşov, pe teritoriul administrativ sud-vestic al municipiului Braşov.

Localizare

Aria naturală este situată în nord-vestul Munţilor Postăvarului (între aceştia și zona depresionară a Ţării Bârsei, în latura nord-estică a cartierului Șchei şi cea vestică a cartierului Valea Cetăţii (Răcădău), în imediata apropiere a Pieţei Sfatului din centrul municipiului Braşov[1].

Descriere

Rezervația naturală la baza căreia se află mai multe vestigii istorice (turnuri de pază) Turnul Cuțitarilor și Turnul Cizmarilor din a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Nr.152 din 12 aprilie 2000 (privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate)[2] și ocupă suprafață de 150 hectare[3].

Aria naturală reprezintă o zonă montană cu floră și faună specifică grupei muntoase a Carpaților de Curbură (gruparea montană sudică a Carpaţilor Orientali).

Floră

Flora rezervaţiei este una diversificată și prezintă o varietate vegetală bogată în specii arboricole și ierboase.

Pădurile au în componenţă arbori și arbusti cu specii de: fag (Fagus sylvatica), în asociere cu gorun (Quercus petraea), jugastru (Acer campestre), tufărișuri cu specii de: alun (Corylus avellana), măceș (Rosa canina), păducel (Crataegus monogyna), corn (Cornus mas), sânger (Cornus sanguinea), curpen de pădure (Climatis vitalba) sau soc (Sambucus nigra).

Fișier:RO BV Lysimachia punctata.jpg
Gălbinele (Lysimachia punctate)

La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii vegetale rare (unele foarte rare şi protejate prin lege), printre care: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), piperul-lupului (Asarum europaeum)[4], flămânzică (Draba nemerosa), Crucea voinicului (Hepatica transsilvanica - Fuss.), clopoțelul de munte (Campanula carpatica), vinariță (Asperula odorata), omag (Aconitum moldavicum), steliță vânătă (Aster amellus), gălbinele (Lysimachia punctata)[5], sânziene albe (Galium mollugo), dumbăţ (Teucrium chamaedrys), sugărel (Teucrium montanum), straşnic (Asplenium thricomanes), coroniște (Coronilla varia), păiușul (Festuca cinerea), iarbă-mare (Achnatherum calamagrostis), alior (Euphorbia cyparissias)[6], sclipeți (Potentilla erecta), albăstriță (Centaurea micranthos).[7], sipică (Scobiosa ochroleuca)[8], brândușă de toamnă (Crocus banaticus) sau păștiță (Anemone nemerosa)[9].

Faună

Fauna rezervaţiei este reprezentată de mai multe specii (unele aflate pe lista roșie a IUCN) de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte.

Mamifere cu specii de: urs brun (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus), mistreț (Sus scrofa), vulpe roşcată (Vulpes vulpes crucigera), râs (Lynx lynx), veveriță (Sciurus carolinensis), jder (Martes martes);

Fișier:Pyrrhula pyrrhula bl1.jpg
Mugurar (Pyrrhula pyrrhula)

Păsări cu specii de: acvilă de munte (Aquila chrysaetos), șorecar comun (Buteo buteo), uliu porumbar (Accipiter gentilis), uliu păsărar (Accipiter nisus), ieruncă (Tetrasts bonasia), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), corb (Corvus corax), mierlă (Turdus merula), codobatură (Motacilla alba), fluierar-de-munte (Tringa hypoleucos), codobatură-de-munte (Motacilla cinerea), ciocănitoare-de-munte (Pycoides tridactylus), mugurar (Pyrrhula pyrrhula), forfecuță (Loxia curvirostra), sticlete (Carduelis carduelis), pițigoi-moțat (Parus cristatus), vânturel (Falco vespertinus), sturz-de-vâsc (Turdus viscivorus), aușel (Regulus regulus);

Reptile și amfibieni: șopârla de munte (Lacerta vivipara), șarpele lui Esculap (Elaphe longissima), năpârcă (Anguis fragilis), salamandră (Salamandra salamandra), triton carpatic (Triturus montadoni), broasca-cu-burta-galbenă (Bombina veriegata), broasca-râioasă-verde (Bufo viridis), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca-roșie-de-munte (Rana tempora)[10].

Căi de acces

  • Transport pe cablu (telecabină) din zona restaurantului Casa Pădurarului până la restaurantul Panoramic.
  • Poteci care pleacă atât de pe aleea de sub Tâmpa, cât şi din cartierele Şchei şi Valea Cetăţii

Atracții turistice

În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (monumente istorice, lăcașuri de cult, arii naturale protejate sau zone de agrement), astfel:

  • Biserica Neagră, unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România, datând din secolele XIV-XV
  • Biserica „Sf. Nicolae” din Șcheii Brașovului ridicată în piatră începând din anul 1495, monument istoric
  • Muzeul Prima Şcoală Românescă, construcţie 1780, monument istoric (cartier Şchei)
  • Bastionul Cojocarilor (Tăbăcarilor) construit în jurul anului 1452 și încredințat spre apărare breslei tăbăcarilor roșii.
  • Bastionul Funarilor (Frânghierilor) primul bastion menționat documentar în anul 1416, monument istoric
  • Bastionul Postăvarilor a fost construit între 1450 și 1455 și apărat de breasla aurarilor, monument istoric
  • Bastionul Ţesătorilor, construcție începută în anul 1421 şi care astăzi găzduieşte Muzeul Ţării Bârsei, monument istoric
  • Bastionul Graft (Bastionul Poartă) aflat le aleea După Ziduri, construit între anii 1515-1521
  • Bastionul Fierarilor construit în anul 1521, monument istoric
  • Piaţa Sfatului cu lăcaşuri de cult, muzee, monumente istorice şi arhitecturale (Biserica ortodoxă „Sf. Adormire”, Biserica romano-catolică „Sf. Petru şi Pavel”, Casa Sfatului ce adăposteşte Muzeul de Istorie)
  • Poarta Ecaterinei şi Poarta Şchei, monumente istorice
  • Turnul Alb construit între anii 1460 - 1494, monument istoric
  • Turnul Negru construit în secolul al XV-lea ca turn de observație a Cetăţii Braşovului, monument istoric
  • Stejerişul Mare, arie naturală protejată (16,30 ha) aflată în partea sud-vestică a municipiului Braşov
  • Pietrele lui Solomon, zonă turistică de agrement (picnic) aflată în partea sud-vestică a cartierului Șcheii Brașovului (arie naturală cu formațiuni geologice megalitice, abrupturi calcaroase și cheiuri formate de apele pârâului Valea cu Apă (valea Şcheiului). Aici se desfășoară în fiecare an, în prima duminică după Paști, serbarea câmpenească a Junilor Braşovului

Note şi referinţe

  1. Tâmpa (Muntele) Nature Reserve; accesat la 14 mai 2013
  2. Cdep.ro - Legea Nr.5 din 6 martie 2000, publicată în Monitorul Oficial al României Nr.152 din 12 aprilie 2000; accesat la 14 mai 2013
  3. Apmbv.anpm.ro - Arii naturale protejate din judeşul Braşov; accesat la 14 mai 2013
  4. Specia floristică Asarum europaem mai este cunoscută și sub denumirea de pochivnic
  5. Lysimachia punctata, plantă cunoscută în unele zone ale țării sub denumirea de iarbă de lungoare
  6. Euphorbia cyparissias este specie ierboasă cunoscută în unele zone ale țării și sub denumirea de laptele-câinelui sau laptele-cucului
  7. Apmbv.anpm.ro Agenția Regională pentru Protecția Mediului Brașov; accesat la 14 mai 2013
  8. Sipica este cunoscută în unele zone ale țării și sub denumirea de rueni sau năsturaș-de-bube
  9. Spontana.robustit.com - Specii din flora spontană a României; accesat la 14 mai 2013 2013
  10. Econ.unitbv - Rezervaţia naturală Muntele Tâmpa, Braşov, judeţul Braşov; accesat la 14 mai 2013