Tiberiu Brediceanu

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Tiberiu Brediceanu
Tiberiu Brediceanu.jpg
Tiberiu Brediceanu
Naţionalitate român
Născut 2 aprilie 1877, Lugoj
Decedat 19 decembrie 1969, Bucureşti
Ocupaţie compozitor, folclorist
Sigla Academiei Romane.png
Membru corespondent
al Academiei Române
Ales 1937

Tiberiu Brediceanu (n. 2 aprilie 1877, Lugoj - d. 19 decembrie 1968, Bucureşti), compozitor, folclorist.

Biografie

S-a născut la 2 aprilie la Lugoj, în vestita familie a Bredicenilor. A fost fiul politicianului Coriolan Brediceanu, fratele lui Caius Brediceanu şi tatăl lui Mihai Brediceanu. Între 1887 – 1891 a studiat muzica la Lugoj cu dirijorul Iosif Czegka şi Sofia Vlad Rădulescu, apoi la Kassa (în Slovacia).La liceul din Blaj (1892-1895) a studiat cu compozitorul Iacob Mureşanu, la Sibiu (1903 – 1906) cu Hermann Kirchner şi la Braşov (1913-1914) cu Paul Richter.

Pe lângă studiile muzicale s-a mai licenţiat în drept la Cluj-Napoca. După Unirea Transilvaniei cu România a participat la înfiinţarea Teatrului Naţional, Conservatorului şi Operei Române din Cluj (al cărei director a fost).

În politică a fost membru al Partidului Naţional-Ţărănesc şi deputat între 1919 - 1920. A fost membru corespondent al Academiei Române (din 1937, repus în drepturi în 1990) şi membru corespondent al Societăţii Franceze de Muzicologie. Preşedinte al Conservatorului "Astra" din Braşov, director al băncii "Albina", sucursala Braşov.

Folclorist pasionat, a cules peste 2.000 de melodii populare, în special bănăţene şi maramureşene, pe care le-a publicat în 10 volume de melodii, doine, cântece haiduceşti şi de joc, colinde, salvând astfel de la dispariţie un important tezaur folcloric naţional.

Opera principală

Compoziţii muzicale

  • Aurora, vals pentru pian, 1900
  • Hora pentru pian, 1902
  • Quadrilul pe motive române, 1904
  • Transilvania, Banatul, Crişana şi Maramureşul în port, joc şi cântec, devenită apoi România în port, joc şi cântare, 1905
  • La şezătoare, scene lirice, 1908
  • Hora în bemol major, 1921
  • Seara Mare, scene lirice, 1924
  • Colinde pentru voce şi pian, 1924
  • La seceriş (icoană de la ţară într-un act), 1936

Muzicologie şi folclor

  • Melodii populare româneşti din Maramureş
  • Melodii populare româneşti din Banat
  • Poemul coregrafic
  • Doine şi cântece româneşti pe teme poporale
  • Muzica şi compozitorii români ai Transilvaniei

Bibliografie

  • Dicţionar Enciclopedic Român, Editura Politică, Bucureşti, 1962
  • Predescu, Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea, Editura Saeculum, Bucureşti, 1999 ISBN 973-9399-03-7
  • Rusu, Dorina N., Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999 ISBN 973-27-06967

Legături externe