Tormac
de la Enciclopedia României
| Satul Tormac |
 |
 | |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1780 |
| Populaţie | 1.593 locuitori |
| Cod poştal | 307430 |
| Pagină web | http://www.tormac.ro |
|
Index sate în judeţul Timiş |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Tormac (în limba maghiară Végvár) este un sat în judeţul Timiş, centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 1.593 locuitori (2002), marea majoritate maghiari.
Localizare
Se situează în sudul judeţului Timiş, la 40 km sud-est de municipiul Timişoara, pe drumul judeţean DJ592A Sacoşu Turcesc - Berzovia. Se învecinează la nord cu Blajova şi Niţchidorf, la nord-est cu Cadăr şi Duboz, la sud cu Şoşdea (Caraş-Severin), la vest cu Şipet şi la nord-vest cu Cerna şi Berini.
Istorie
Ca multe alte localităţi de colonizare, Tormacul a fost înfiinţat în 1780, în cel de-al treilea val de colonizări a Banatului, prin aportul de germani (şvabi). La început s-a numit Rittberg, după numele unui general austriac. Satul nu a apucat să se germanizeze întrucât în jurul anului 1790 familiile de germani au fost nevoiţi să îşi lase gospodăriile şi să se aşeze în localităţi învecinate, cum ar fi Bacova sau Darova.
Astfel, în perioada 1790-1794 locul germanilor a fost luat de 78 de familii de colonişti maghiari, astfel că satul poate fi considerat una din primele colonii de unguri reformaţi din Banat. Aceştia erau veniţi din judeţele Csanad, Csongrad, Bekes şi Heves. În memoria locală a rămas povestirea conform căreia atunci când au sosit primii maghiari, ei au găsit satul complet iluminat de lumânările lăsate în locuinţe de germani.
Datorită transformării complete a satului într-o comunitate maghiară, la 1802 consiliul comunal a decis schimbarea numele acestuia din Rittberg în Vegvár. Fiind înconjurat de sate româneşti, în timpul revoluţiei din 1848 s-au iscat conflicte sângeroase între maghiari din Tormac şi românii din Şipet, Berini, Cadăr sau Sacoş. După acest moment, apele s-au liniştit şi Tormacul s-a dezvoltat şi a devenit una din cele mai mari şi mai compacte comune maghiare din Banat.
Populaţia
La recensământul din 2002, satul Tormac avea 1.593 locuitori, din care 1.149 maghiari, 427 români şi 17 de alte naţionalităţi. În trecut satul a fost aproape complet maghiar, dar în ultimii ani numărul românilor a început să crească semnificativ, însă pe un fond de scădere generalizată a numărului de locuitori. Între 1880 - 2002, populaţia satului şi a principalelor etnii - maghiară şi română - a evoluat astfel:
<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=3000 colors=003153,F5B800,BFFF00 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total,români, maghiari
1880,2111,14,1967 1900,2494,70,2373 1910,2884,72,2659 1930,2509,82,2312 1941,2547,114,2265 1966,2166,204,1897 1977,1862,215,1591 1992,1545,305,1213 2002,1593,427,1149 </lines>
Bibliografie
- Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]
- Wettel, Helmut Der Buziascher Bezirk. Landschaften mit historischen Streislichtern, Temesvar, Südungarische Buchdruckerei, 1919