Vărădia (Caraş-Severin)
de la Enciclopedia României
| Satul Vărădia |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1390 |
| Populaţie | 892 locuitori (2002) |
| Cod poştal | 327420 |
|
Index sate în judeţul Caraş-Severin |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Vărădia este un sat în judeţul Caraş-Severin, centru administrativ al comunei cu acelaşi nume. Are o populaţie de 892 locuitori (2002). Vărădia este una dintre localităţile din Banat cu cea mai bogată istorie, centru important de răspândire a culturii şi al românismului, precum şi locul de naştere a numeroase personalităţi.
Localizare
Este o localitate de frontieră situată la extremitatea sud-estică a judeţului Caraş-Severin, lângă graniţa cu Serbia, la poalele Munţilor Vârşeţului. Se află la 15 km vest de oraşul Oraviţa.
Istorie
La Vărădia a existat cetatea dacă Arcidava, care era reşedinţa obişnuită a regelui Burebista. Romanii au construit aici un castru militar, în apropierea căruia s-a dezvoltat şi o aşezare civilă. Cercetările arheologice au scos la iveală din perioada romană o ceramică de factură autohtonă, ceea ce conduce la concluzia că dacii au continuat să locuiască aici şi sub stăpânirea romană.
În urmă cu un secol, bătrânii satului susţineau că în secolul XVI, pe hotarul actual ar fi existat trei sate distincte: unul care se numea Poiana flămândă, un altul care era amplasat pe deal, lângă cimitir şi un al treilea la poalele dealului numit Vele. Cu timpul, cele trei sate s-ar fi unificat, formând Vărădia de astăzi. Aceasta rămâne însă numai o legendă.
Din punct de vedere al istoriei scrise, prima atestare documentară a localităţii datează din 1390. Este menţionată şi în 1453, ca proprietate a lui Petru Deschi (?). În notele lui Marsigli din 1690-1700 apare ca fiind inclusă în districtul Vârşeţ. În recensământul austriac din 1717 apare ca fiind locuită şi cu 180 de case (un număr foarte ridicat pentru acea vreme, fiind una din cele mai mari aşezări).
La începutul perioadei habsburgică a trecut când la judeţul Caraş, când la Severin şi chiar încorporată judeţului Timiş în 1779. Mai târziu a fost ruptă de acest judeţ. Era totodată proprietate a fiscului, care a vândut-o în 1832 lui Teodor Baich. Aproape un secol a aparţinut urmaşilor acestuia.
În 1764, la Vărădia s-a născut Paul Iorgovici Brâncoveanu, descendent al unui refugiat ardelean şi fiu al preotului Marcu. El a studiat mai întâi la şcoala din sat, după care şi-a urmat cariera prin Europa. A fost un cercetător al originii romane a poporului român şi printre primii oameni de cultură din Banat care au scris româneşte folosind alfabetul latin
Biserica ortodoxă a fost construită în 1754, iar cea greco-catolică în 1890.
În perioada interbelică era o comună mare, cu peste 2.200 de locuitori, cu peste 10.000 de jugere de pământ, şcoală, grădiniţă, 2 coruri, 2 fanfare şi casă naţională. De asemenea, în Vărădia funcţionau la acea vreme 2 mori, fabrică de sifon şi o bancă (Banca Vărădiana).
Populaţie
La recensământul din 2002, localitatea avea 892 locuitori, intre car 743 români, 129 romi, 7 maghiari, 7 germani, 2 ucraineni, 2 sârbi şi 2 croaţi.
Bibliografie
- Ilieşiu, Nicolae, Monografia istorică a Banatului: Judeţul Caraş, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2011 ISBN 606-8304-39-7
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Caraş-Severin 1880 - 2002, [1]
Bibliografie recomandată
- Mozoru, Cristian-Paul, Vărădia. Monografie culturală, Editura Brumar, Timişoara 2010 ISBN 978-973-602-506-8