Valea Hârtibaciului
de la Enciclopedia României
Valea Hârtibaciului este o zonă etno-culturală din judeţul Sibiu, pe râul Hîrtibaciu, afluent al Cibinului. Cea mai importantă localitate de pe Valea Hârtibaciului este oraşul Agnita. Alte aşezări importante sunt: Alţâna, Nocrich, Roşia, Vurpăr, Iacobeni, Marpod, Bârghiş, Hosman, Caşolţ etc.
Până în anul 2001 Valea Hârtibaciului era străbătută de trenul mocăniţa, pe linia îngustă între oraşul Sibiu şi oraşul Agnita.
Relieful, hidrografia, solurile şi vegetaţia
Râul Hârtibaci este cel mai lung râu din judeţul Sibiu, are o lungime de 89 km şi se varsă în râul Cibin, care la rândul său se varsă în râul Olt.
Terenul se prezintă sub formă de pante care mărginesc Valea Hârtibaciului. Terenul prezintă o stabilitate bună şi numai în rare locuri prezintă tendinţe de alunecare. Totuşi, în anii ploioşi se pot observa pe alocuri modificări datorate plasticităţii terenului.
Din punct de vedere hidrografic, Valea Hârtibaciului adună apele de ploaie şi pe cele rezultate din topirea zăpezilor şi în final se varsă în râul Cibin. Adâncimea pânzei freatice este între 3 - 10 metri, iar în lunca Văii Hârtibaciului este de 1 metru, fapt care a condus la folosirea acestui teren pentru cultivarea porumbului de siloz.
Dintre tipurile de sol predomină solul brun roşcat de pădure, cu tendinţe de levigare pe pante. De-a lungul cursului Hârtibaciului se observă galerii formate din salicacee, a căror lemn este folosit la confecţionarea unor obiecte de uz gospodăresc, iar ramurile flexibile se folosesc la împletit coşuri. Predomină gramineele sălbatice care alcătuiesc vegetaţia de bază a păşunilor. În păduri predomină stejarul, carpenul, plopul, teiul şi mai rar se găseşte fagul şi alunul; doar pe o ramură restrânsă se întâlnesc pinul şi molidul. O esenţă mai răspândită este salcâmul, care formează crânguri, fiind plantat pentru fixarea unor râpe şi împiedicarea eroziunilor. O mai mică răspândire are frasinul. În zonele mai retrase, cu expunere sudică, se mai cultivă plantaţii răzleţe de viţă de vie, din hibrizi rezistenţi la temperaturile scăzute şi mai ales la curenţii de aer rece de pe Valea Hârtibaciului.