Valentina Creţoiu

Valentina Creţoiu (n. 12 martie 1909, Bucureşti – d. 4 august 2003, Breaza). Interpretă de operă.

Biografie

Face primele studii muzicale (pian şi teorie) la Conservatorul din Cernăuţi, înfiinţat de Tit Tarnavschi şi Al.I. Zirra, apoi urmează cursuri de canto la Conservatorul din Bucureşti.

La un an de la debut (1928), Ionel Perlea o angajează la Opera Română. Considerată de Ioana Bentoiu, biografa artistei, ca posesoarea unei voci unice, care reuşeşte să interpreteze, în paralel, într-un singur an, roluri diferite cântate în trei limbi: „Rosina” din Bărbierul din Sevilla de Gioacchino Rossini şi „Butterfly” din Madama Butterfly de Giacomo Puccini, „Konstanze” din Răpirea din serai de W.A. Mozart şi „Margareta” din Faust de Charles Gounod, „Violetta” din Traviata de Giuseppe Verdi şi „Cherubino” din Nunta lui Figaro de Mozart. A fost distinsă cu Diploma de Onoare la Concursul Internaţional de Canto şi Pian de la Viena (1933). Au urmat contracte cu operele din Viena, Graz şi Linz, unde cântă cu soţul ei, Şerban Tassian, şi cu Dinu Bădescu.

Odată cu instaurarea regimului comunist, încep problemele pentru Valentina Creţoiu. După o perioadă în care se părea că s-ar afla în graţiile regimului (primeşte titlul de Artist Emerit în 1954), este pensionată abuziv în 1961, an în care este arestată împreună cu partenerii săi de scenă, Tassian şi Bădescu, şi supusă, timp de şapte luni, unor anchete în beciurile Securităţii. Acuzată, printre altele, de „huliganism politic” sau ca „nevastă de bandit”, se propune de către procuror o pedeapsă de 12 ani, dar este graţiată, după ce a fost umilită de către colegii care au pactizat cu regimul.

Bibliografie

• George Marcu (coord.), Enciclopedia personalităţilor feminine din România, Editura Meronia, Bucureşti, 2012