Vasile Raţiu

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Vasile Raţiu
Basiliu Ratiu de Noslac.png
Alte nume Vasile (Basiliu) Raţiu de Noşlac
Născut 25 decembrie 1783, Turda, judeţul Cluj
Decedat 12 decembrie 1870, Blaj, judeţul Alba
Mormânt la cimitirul Bisericuţei Grecilor din Blaj
Ocupaţie preot
Părinţi Grigore Raţiu şi Maria Iancu

Vasile Raţiu alias Raţiu de Noşlac, Vasile alias Basiliu Raţiu de Noşlac (n. 25 decembrie 1783, Turda, judeţul Cluj – d. 12 decembrie 1870, Blaj, judeţul Alba) a fost preot român greco-catolic, revoluţionar paşoptist, membru fondator al ASTRA.

Biografie

S-a născut într-o familie românească ortodoxă cu vechi rădăcini nobiliare. A fost fiul lui Grigore Raţiu şi a Mariei Iancu. A mai avut o soră şi şase fraţi. Tatăl său a fost proprietar în Turda.

A studiat la Turda, apoi la Colegiul Reformat din Aiud, după care a ajuns la Blaj, unde l-a avut profesor pe Petru Maior. A continuat să studieze la Liceul Piarist din Cluj, după care s-a întors la Blaj, unde a studiat teologia. A obţinut o bursă cu care a plecat la studii teologice la Viena. În capitala Austriei a fost hirotonit preot, în anul 1810. În anul următor a susţinut doctoratul în teologie şi filosofie, după care a revenit în Transilvania, unde a devenit profesor la Seminarul Teologic românesc din Blaj. În 1813 este numit paroh la Ocna Mureş, iar în 1819 protopop la Turda. În 1824 este numit canonic greco-catolic la Blaj. În anul 1839 a terminat construirea unei biserici greco-catolice româneşti la Turda, ridicată din banii proprii şi ai familiei. Câştigând 20.000 florini din procesul de recuperare a proprietăţilor familiei confiscate de principele Rakóczi al II-lea a construit o şcoală confesională greco-catolică la Turda şi locuinţe pentru învăţători. Tot el a cumpărat un teren pentru un cimitir românesc greco-catolic şi ortodox, pentru că la acea vreme românii nu aveau voie să fie înmormântaţi în cimitirul oraşului Turda. A fost ales de trei ori rector al Seminarului Teologic de la Blaj. A intrat în conflict cu autorităţile din cauza unor activităţi culturale cu caracter naţional românesc pe care le-a desfăşurat la seminar.

În timpul revoluţiei paşoptiste din Transilvania a fost unul dintre organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Blaj din luna mai 1848. Marea Adunare de la Blaj a fost deschisă de Vasile Raţiu, printr-o scurtă cuvântare. În 1854 a publicat două cărţi cu subiecte legate de biserică. În 1855 a primit funcţia de prepozit al capitlului mitropolitan.

A fost membru fondator al ASTRA. În anul 1867 a fondat Eforia familiei Raţiu din Turda. În 1868 a fost trimis în judecată pentru că a semnat Pronunciamentul de la Blaj din acelaşi an. Toată averea personală a lăsat-o prin testament şcolii întemeiate de el la Turda.

Este înmormântat în cimitirul Bisericuţei Grecilor din Blaj.

Bibliografie

  • Briscu, Bogdan - Moţii şi luptele lor la 1848-1849, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2012 ISBN 978-973-109-377-2