Victor Bădulescu

Victor Bădulescu
Naţionalitate		român
Născut		28 iulie 1892, Găeşti, judeţul Dâmboviţa
Decedat		10 decembrie 1953, Sighetu Marmaţiei, judeţul Maramureş
Ocupaţie		economist, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române.
Partide		Partidul Naţional Liberal

Victor Bădulescu (n. 28 iulie 1892, Găeşti, judeţul Dâmboviţa – d. 10 decembrie 1953, Sighetu Marmaţiei) economist, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Române.

Biografie

A terminat şcoala primară din Găeşti, apoi a urmat Liceul „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti pe care l-a terminat cu titlul de „premiant de onoare”, titlu acordat strict celor mai dotaţi dintre elevi. După liceu îşi continuă studiile la Şcoala de Ştiinţe Politice din Paris unde, pe lângă drept, urmează şi cursuri care îl vor îndrepta către domeniul economiei: doctrine economice şi politice, finanţe, geografie economică, statistică, contabilitate publică. Astfel, în 1914 obţine diploma de licenţă la Secţia financiară cu o teză despre chestiunea agrară din România. În 1915 se înscrie la Facultatea de Drept a Universităţii din Paris, pe care o absolvă anul următor. Parcursul său academic este întrerupt de izbucnirea războiului. Reîntors în ţară, merge la Şcoala de ofiţeri de rezervă de artilerie şi geniu, unde devine şef de promoţie. Din august 1916 ia parte la război, iar după terminarea acestuia este trecut în rezervă cu gradul de căpitan.

După terminarea războiului îşi continuă studiile la universitatea pariziană pentru a obţine doctoratul. În această perioadă începe să publice articole şi studii în revista „Revue de science et legislation financieres”. Pe baza unui astfel de articol întocmeşte în 1922 studiul „Le prelevement extraordinaiere sur la capital dans l’Empire Allemand”, premiat de Facultatea de drept. Anul următor obţine titlul de doctor în ştiinţe economice şi financiare pe baza tezei „Les finance publiques en Roumanie”.

La terminarea studiilor se reîntoarce în ţară şi la scurt timp intră la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti unde va ţine un curs de finanţe publice şi va conduce lucrările unui seminar. Devine apoi docent şi după câţiva ani conferenţiar la catedra de Economie politică şi finanţe a Facultăţii de drept. Cel mai apreciat curs ţinut de el în această perioadă a fost cel de „Monedă – Schimb – Preţuri”. Pe lângă activitatea universitară, Bădulescu a intrat încă din 1922 ca referent la Banca de Credit Român, unde a urcat treptat pe scara ierarhică până la funcţia de director al acesteia (între 1928 – 1935).

Pe plan politic s-a aflat de partea liberalilor şi a făcut parte din echipa de guvernare a lui Gheorghe Tătărescu, ca subsecretar de stat la Ministerul de Finanţe. A deţinut această funcţie în guvernele prezidate de Tătărescu între 1934 - 1937. A fost şi delegat al României la negocierile financiare şi comerciale de la Societatea Naţiunilor şi la tratativele pe marginea datoriilor şi despăgubirilor de război, susţinându-l cu expertiza sa pe Nicolae Titulescu. La propunerea acestuia a fost desemnat membru permanent în Consiliul Economic al Micii Antante şi apoi a Înţelegerii Balcanice. Datorită meritelor deosebite a fost cooptat ca în consiliul economic al Societăţii Naţiunilor, cu un mandat de patru ani.

Din mai 1942 a preluat nou-înfiinţata catedră de economie politică de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti. În fapt meritul înfiinţării acestei catedre, până atunci existente doar la Academia de Studii Economie, i-a revenit tot lui Bădulescu. Ca o încununare a activităţii din domeniul economiei şi finanţelor, în mai 1945 a fost ales membru corespondent al Academiei Române. După terminarea războiului mondial, prestigiosul titlu avea să-i fie retras odată cu instalarea regimului comunist şi începutul prigoanei contra elitei româneşti. Viaţa sa a luat o întorsătură dramatică. Închis la Sighetu-Marmaţiei din considerente politice, a murit în închisoare la 10 decembrie 1953. A fost repus în drepturi ca membru corespondent al Academiei Române în 1990.

Opera principală

• Les finances publiques en Roumanie, 1922/1923
• Situaţia financiară a căilor ferate, 1924
• La situation monetaire de la Roumanie, 1930
• Probleme economice şi financiare, 1940
• Probleme monetare internaţionale, 1944
• Autarkie sau colaborare internaţională, 1945
• Tratat de politică comercială. Comerţ exterior şi schimburi internaţionale, 1945

Bibliografie

• Malinschi, V., Economişti la Academia Română vol.I , Editura Academiei Române, Bucureşti 1990 ISBN 973-27-0192-7
• Rusu, Dorina N., Membrii Academiei Române, 1866-1999, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1999 ISBN 973-27-06967