Zeno Mocioni

Zeno Mocioni de Foeni
Născut		1842, Prisaca
Decedat		26 iunie 1905
Mormânt la		Foeni
Ocupaţie		avocat, politician
Căsătorit cu		Maria Fischer
Părinţi		Anton Mocioni şi Iosefina Sztaray
Copii		Antoniu Mocioni de Foeni

Zeno Mocioni de Foeni (n. septembrie 1842, Prisaca, judeţul Caraş-Severin - d. 26 iunie 1905), avocat, politician.

Biografie

S-a născut în comuna bănăţeană Prisaca, ca fiu al lui Anton Mocioni şi face parte din ramura de Foeni a familiei Mocioni. A studiat de mic la Viena: mai întâi la institutul de elită „Therezianum”, apoi studii juridice la Universitatea vieneză. În timpul studiilor a avut ca institutor de limba română pe studentul Vasile Glodariu, mai târziu profesor la Liceul „Andrei Şaguna” din Braşov.

După obţinerea licenţei în drept, s-a angajat, alături de tatăl său şi de fraţii săi, în luptele politice ale românilor bănăţeni. A candidat la alegerile din 1869, în circumscripţia electorală Oraviţa, fără a reuşi să obţină mandatul. În 1872 a încercat din nou la Alba Iulia, unde a fost candidatul proclamat al românilor, dar şi de această dată fără izbândă.

Pentru că nu a reuşit să devină deputat, Zeno Mocioni s-a limitat la colaborarea cu vărul său, Alexandru Mocioni. De-a lungul vieţii a participat la aproape toate congresele bisericeşti de la Sibiu şi la Sinodul eparhial de la Caransebeş. Împreună cu Mocioneştii a participat la fondarea ziarului „Dreptatea” în 1894.

După moartea tatălui său în 1890, s-a ocupat de administrarea averii rămase. Din căsătoria cu baroneasa Maria Fischer a avut un singur fiu, Antoniu Mocioni de Foen, pe care l-a educat în cultura românească, ortodoxă. Zeno Mocioni a murit la 26 iunie 1905 şi a fost înmormântat în mausoleul familiei de la Foeni.

Bibliografie

• Botiş, Teodor, Monografia familiei Mocioni, Bucureşti 1939, reeditare Editura Mirton, Timişoara, 2003