Ştefan Jäger
de la Enciclopedia României
| Ştefan Jäger | ||
 | ||
| Naţionalitate | german | |
| Născut | 31 mai 1877, Cenei, judeţul Timiş | |
| Decedat | 16 martie 1962, Jimbolia | |
| Ocupaţie | pictor | |
| Părinţi | Franz Jäger şiMagdalena Schuller | |
Ştefan Jäger (n. 31 mai 1877, Cenei, judeţul Timiş - d. 16 martie 1962, Jimbolia), pictor de etnie germană din Banat, supranumit şi "pictorul şvab", cunoscut pentru picturile sale care descriu istoria, viaţa, tradiţiile şi obiceiurile şvabilor bănăţeni.
Biografie
Ştefan Jäger a fost fiul bărbierului Franz Jäger şi al Magdalenei Schuller din Cenei. La vârsta de 12 ani, în 1889, a fost dat la şcoala privată pentru băieţi "Franz Wieszners" din Timişoara. Patru ani mai târziu a mers la liceu în Seghedin (1893-1895) unde şi-a descoperit pasiunea pentru pictură.
La vârsta de 18 ani a frecventat la o şcoală de artă din Budapesta, unde a fost influenţat de pictori faimoşi precum profesorul Ede Balló, Greguss sau Bertalan Székely. În aceeaşi perioadă tatăl lui Ştefan se îmbolnăveşte foarte tare şi nu mai poate să-şi susţină financiar fiul. Moare în 1910. Pentru a-şi putea continua studiile, Ştefan găseşte o slujbă de tutor la o familie bogată din Budapesta.
Primele picturi i-au fost cerute de galeria privată "Almasy" din Budapesta, unde motivele religioase, natura statică şi peisajele lui Jäger se dovedesc foarte căutate. Mai departe primeşte diferite comenzi pentru icoane şi altare din oraşele Arad, Jazowa, etc.
La începutul secolului al XX-lea, Jäger devenise bine cunoscut în branşa pictorilor. În 1906 picteaza prima sa mare lucrare, "Colonizarea şvabilor" (Die Einwanderung der Schwaben). Lucrarea a fost comandată de satul bănăţean Cărpiniş (atunci Gertjanosch). Pentru a putea plăti, şvabii de aici au făcut o chetă care a strâns banii necesari. Succesul acestei lucrări îi aduce lui Jäger o a doua comandă de la Cărpiniş. Pentru această lucrare însă, întreprinde o călătorie în Germania, unde vizitează numeroase localităţi, mai ales Ulm, Stuttgart şi Nürnberg, pentru a observa obiceiurile şi costumele populare ale strămoşilor şvabilor bănăţeni.
Odată cu terminarea studiilor în arte, Jäger întreprinde şi alte călătorii, în Germania, Austria şi Italia. Totuşi, în 1910 decide să se stabilească definitiv în Banat, la Jimbolia, pe atunci o localitate mare şi importantă, un centru cultural al şvabilor bănăţeni. Va petrece restul vieţii aici. Între 1914-1918 merge la război şi luptă pe frontul din Dalmaţia. După război se întoarce la Jimbolia.
Cu timpul devine faimos în Banat, unde i se duce numele drept "pictorul şvab". Prima sa expoziţie are loc prima sa expoziţie, la Becicherecul Mare. În 1957, la împlinirea vârstei de 80 de ani, primeşte Ordinul Muncii clasa a-II-a. Ştefan Jäger se stinge din viaţă pe data de 16 martie 1962 şi este înmormântat la Jimbolia, lângă mama sa Magdalena, decedată în 1927. Jäger nu a fost niciodată căsătorit şi nu a avut urmaşi. În prezent există un muzeu dedicat pictorului la Jimbolia.
Opera
Picturile sale reflectă infinita bogăţie a vieţii bănăţenilor: sărbători, tradiţii, case şi grădini, scene de muncă. Pictează şi obiceiul de chirvai, în toate detaliile lui. Peisajele sale descoperă o cunoaştere profundă a naturii în ritmul anotimpurilor. A fost extrem de prolific, peste 2.000 de picturi în ulei ale pictorului fiind răspândite azi în întreaga lume. Printre cele mai importante lucrări ale sale se numără:
- Die Ansiedlung der deutschen im Banat (Emigrarea germanilor în Banat), circa. 1905, 300 cm
- Die Einwanderung der Deutschen in Ungarn, 1906-1910, 145 x 510 cm
- Des Schwaben Kulturarbeit, 1922
Bibliografie
- Gross, Karl Hans - Stefan Jäger - Maler seiner heimatlichen Gefilde", Oswald Hartmann, ISBN 3-925921-11-7
- Gross, Karl Hans - Stefan Jäger - Skizzen, Studien und Entwürfe", Oswald Hartmann, ISBN 3-925921-57-5
- Schulz, Hans; Schulz, Maria - Ştefan Jäger - Pictura cu subiect religios, Editura Mirton, Timişoara, 2002 ISBN 973-585-702-2