Şuşca

Satul Şuşca Comuna Pojejena Judeţul Caraş-Severin (CS)

Amplasarea localităţii în judeţul Caraş-Severin
{{#widget:Google Maps		key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w	lat=45.935871	lng=24.960938	zoom=5	smallzoomcontrol=yes	width=230	height=210}}

Atestare	1717
Populaţie	482 locuitori
Cod poştal	327391

Index sate în judeţul Caraş-Severin
Sate în judeţul Caraş-Severin

Index sate în România
Sate în România

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Şuşca este un sat în judeţul Caraş-Severin, comuna Pojejena. Are o populaţie de 482 locuitori (2002).

Localizare

Localitatea este situată în extremitatea sudică a judeţului Caraş-Severin, pe malul drept al Dunării. Este traversată de drumul naţional DN57A Socol - Pojejena. Se învecinează la vest cu Belobreşca, la nord-est cu Radimna, la est cu Pojejena şi la sud cu localitatea sârbească Veliko Gradište de peste Dunăre.

Istorie

Istoria veche a localităţii nu se cunoaşte, iar prima atestare documentară datează din 1717, când a fost recenzată de austrieci. Atunci avea 11 case şi a fost numită Sieska. Faptul că exista atunci când austriecii au cucerit Banatul indică o existenţă anterioară. Milleker Bodog susţine că Şuşca a existat în evul mediu sub numirea Kethezwthwztha (1535-1536) şi era proprietatea familiei Paica. Cel mai probabil, în timpul ocupaţiei turceşti, locuitorii au locuit mai sus, în pădure, în jurul dealului „Sesenii”. Mutarea pe actuala locaţie s-a făcut sub administraţia austriacă.

După 1717, vechilor locuitori li s-au alăturat familii de sârbi venite de la sud de Dunăre. Între 1735 - 1755 au sosit şi familii de olteni (bufeni). Au venit însă şi familii de ropmâni bănăţeni din diferite părţi ale Banatului. Mai târziu, localitatea s-a sârbizat într-o oarecare măsură, pe cale administrativă, după cum arată Cartea Funciară în care sunt schimbate numele româneşti în nume sârbeşti (ex: Badiul devine Badiulovici, Iancu - Ianculovici, Radu - Radulovici ş.a.m.d.).

În 1788 Şuşca a fost devastată de invazia turcească, pichetul grăniceresc a fost distrus. În 1800, când s-a înfiinţata Cartea Funciară, Şuşca avea 67 de case locuite, toate din lemn şi era comună de sine stătătoare. Nu avea biserică, aşa că depindea de biserica sârbească din Belobreşca iar serviciul religios era făcut împreună cu Belobreşca şi Divici. Nu existau poduri, iar drumul principal nu mergea pe lângă Dunăre ci peste deal. În 1860 a fost ridicată clădirea primăriei.

Datorită dependenţei de biserica sârbească, cu timpul românii s-au sârbizat în obiceiuri, iar despărţirea de biserica sârbească s-a făcut destul de greu. La 1896 Şuşca era încă dependentă de biserica sârbească din Belobreşca. Abia atunci fruntașii românilor au căzut la o înţelegere cu Belobreşca pentru desprinderea Şuşcăi şi s-a înfiinţat o capelă unde preot a fost Alexandru Blaşiu. Biserica s-a ridicat mai târziu, pe măsură ce s-au strâns fondurile necesare. Din donaţiile locuitorilor, dar şi cu sprijinul preotului Alexandru Blaşiu, care a donat 1.000 de coroane şi a familiei Mocioni, care a donat 300 de coroane, între 1911-1913 s-a construit biserica românească, fiind terminată în 1914. După un lung proces cu Belobreşca, biserica din Şuşca a recuperat partea sa din averea de acolo.

În perioada interbelică, Şuşca aparţinea plasei Moldova Nouă.

Populaţie

La recensământul din 2002, localitatea Şuşca avea 482 locuitori, din care 417 români, 57 sârbi şi 8 de alte etnii. Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează:

,total

1880,481 1890,573 1900,657 1910,725 1920,677 1930,665 1941,701 1956,640 1966,613 1977,576 1992,509 2002,482 </lines>

Bibliografie

Ilieşiu, Nicolae, Monografia istorică a Banatului: Judeţul Caraş, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2011 ISBN 606-8304-39-7
Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
Moisi, Alexandru, Monografia comunei Coronini şi ţinutul Clisura Judeţul Caraş, de la anul 1784 – 1934, Tipografia Felix Weiss, Oraviţa 1934
Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Caraş-Severin 1880 - 2002, [1]

Căutare

Navigare