Agnita
de la Enciclopedia României
Oraşul Agnita Judeţul Sibiu (SB) |
|
Localităţi componente |
---|
Coveş, Ruja |
Amplasarea localităţii în judeţul Sibiu | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Atestare | 1280 |
Suprafaţă | 96.2 km² |
Populaţie | 11119 locuitori (2010) |
Densitate | 115.58 loc./km² |
Altitudine medie | 447 metri n. m. |
Primar | Radu-Marius Curcean (PDL) |
Pagină web | Site oficial al primăriei oraşului |
Index oraşe în judeţul Sibiu |
---|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Agnita este un oraş din judeţul Sibiu, situat în sudul Podişului Transilvaniei, pe valea Hârtibaciului, la 62 km nord-est de municipiul Sibiu, la 37 km sud-est de Mediaş şi 41 km sud-vest de Sighişoara.
Istorie
Cercetările arheologice au scos la iveală existenţa în perimetrul localităţii a unei cetăţi de pământ dacice şi urme de civilizaţie romană, cum ar fi un turn de apărare de pe Dealul Cetăţii, un drum roman sau o fântână din acea perioadă chiar în centrul Agnitei. Aceste indicii arată că arealul a fost locuit din vechime şi pe această bază s-a format aşezarea în secolul XI.
Prima menţiune documentară a Agnitei datează din anul 1280. După 1448 importanţa sa strategică creşte şi este fortificată. Tot acum începe o perioadă de înflorire economică care duce la apariţia a 13 bresle de meşteşugari (tăbăcari, cizmari, olari, fierari etc.). Prima societate industrială apare în 1871 (fabrica de încălţăminte). A fost declarată oraş în 1950.
Obiective turistice
- Muzeul „Valea Hârtibaciului”, inaugurat în 1958
- Fortificaţia ţărănească din secolul al XIII-lea, amplificată succesiv până în secolul al XVII-lea
- Biserica evanghelică (1500-1525)
- Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” (1795)
- Biserica romanică din secolele al XIII-lea – al XIV-lea din satul Ruja
- Biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” (secolul al XVIII-lea) cu forme baroce
Bibliografie
- Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
- Vlăsceanu, Gheorghe - Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0
Legături externe
Note