Andrei Şaguna
de la Enciclopedia României
| Andrei Şaguna | ||
 | ||
| Nume de botez | Anastasiu | |
| Născut | 1 ianuarie 1809, Miskolc, Ungaria | |
| Decedat | 28 iunie 1873, judeţul Sibiu | |
| Ocupaţie | mitropolit | |
Anastasiu Şaguna, ulterior Andrei Şaguna (n. 1 ianuarie 1809 stil nou, Miskolc, Ungaria - d. 28 iunie 1873 stil nou, judeţul Sibiu), mitropolit.
Cuprins
Originea şi familia
S-a născut în oraşul Miskolc, din nordul Ungariei, din părinţi macedoromâni. Părinţii săi s-au numit Naum şi Anastasia.
Studiile
A urmat cursurile şcolii primare greco-ortodoxe din Miskolc, apoi gimnaziul. A studiat Dreptul şi Filozofia la Budapesta, iar ulterior a studiat teologia ortodoxă la Vârşeţ.
Activitatea
În anul 1833 este tuns în monahism la Mitropolia din Carloviţ, primind numele de Andrei. A fost hirotonit diacon şi apoi preot. În anul 1842 a ajuns profesor la Seminarul teologic din Vârşeţ. A devenit egumen la mănăstirile sârbeşti Hopovo şi Covil.
În 1846 este ales vicar general al Episcopiei Sibiului, în locul lui Vasile Moga, care decedase.
A fost contestat de către unii din cauză că a fost principalul instrument care a dus la capturarea de către autorităţi a Ecaterinei Varga, numită de către moţi "Doamna noastră".
La 30 aprilie 1848 este ales şi hirotonit Episcop al Ardealului. Împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni a prezidat Adunarea Naţională de la Blaj din 3-5 mai 1848, în care naţiunea română din Transilvania şi-a întocmit şi făcut cunoscut programul revoluţionar paşoptist. A fost delegat de Adunare să prezinte, împreună cu alţi fruntaşi români din Transilvania, împăratului Austriei doleanţele naţiunii române.
A fost decorat de împăratul Austriei cu crucea de comandor al Ordinului Leopoldin pentru merite în timpul revoluţiei paşoptiste.
A înfiinţat cu banii săi proprii tipografia arhidiecezană în anul 1850, iar în 1853, tot din banii lui, ziarul "Telegraful român".
În 1861 a înfiinţat "Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român" (ASTRA), a cărei prim preşedinte a şi fost. Cu concursul şi sprijinul său s-au întemeiat liceele ortodoxe din Braşov şi Brad, pe lângă alte multe biserici şi şcoli înfiinţate la a căror înfiinţare a contribuit.
A reuşit, după grele confruntări, să despartă biserica ortodoxă română din Transilvania de cea sârbească şi să nu i se mai subordoneze celei din urmă niciodată. În 1864 ajunge Mitropolit al Ardealului.
A încercat să reorganizeze biserica română din Transilvania în aşa fel încât aceasta să fie utilă în lupta pentru idealurile naţionale româneşti.
A mărit durata studiilor teologice de la 6 luni la 3 ani, urmărind prin aceasta instruirea temeinică a tinerilor, din care să iasă profesori bine pregătiţi.
A constituit foarte multe fonduri, în diverse scopuri: pentru bisericile sărace, pentru ridicarea unei catedrale la Sibiu, pentru întrajutorarea preoteselor văduve. A fost desemnat membru de onoare al Academiei Române.
A ctitorit biserica din Guşteriţa, azi cartier al municipiului Sibiu.
Moartea
A decedat în anul 1873. A înmormântat în localitatea Răşinari, judeţul Sibiu, în curtea bisericii, ca simplu monah.
În anii 1877-1878 Aron Romanul a ridicat un mausoleu pentru Andrei Şaguna, în cimitirul din Răşinari, conform testamentului acestuia. Doi lei din bronz străjuiesc intrarea în mausoleu, ei fiind realizaţi în anul 1904.
Moştenirea
- O universitate din Constanţa, judeţul Constanţa, poartă numele de Andrei Şaguna
- Facultatea de Teologie din Sibiu, judeţul Sibiu, poartă numele de Andrei Şaguna
- Un colegiu tehnic din Oradea, judeţul Bihor, poartă numele de Andrei Şaguna
- Un columbodrom din Arad, judeţul Arad, poartă numele de Andrei Şaguna
- Un colegiu naţional din Braşov, judeţul Braşov, poartă numele de Andrei Şaguna
- Un colegiu pedagogic din Sibiu, judeţul Sibiu, poartă numele de Andrei Şaguna
- O editură a Fundaţiei Cultural Ştiinţifice Aromâne poartă numele de Andrei Şaguna
- O şcoală din Deva, judeţul Hunedoara, poartă numele de Andrei Şaguna
- O şcoală din Turda, judeţul Cluj, poartă numele de Andrei Şaguna
- O stradă din Cluj-Napoca, judeţul Cluj, poartă numele de Andrei Şaguna
- O stradă din Sibiu, judeţul Sibiu, poartă numele de Andrei Şaguna
- O stradă din Răşinari, judeţul Sibiu, poartă numele de Andrei Şaguna
- O stradă din Arad, judeţul Arad, poartă numele de Andrei Şaguna
- O stradă din Târgu Mureş, judeţul Mureş, poartă numele de Andrei Şaguna
- O stradă din Sighişoara, judeţul Mureş, poartă numele de Andrei Şaguna
- O stradă din Timişoara, judeţul Timiş, poartă numele de Andrei Şaguna
- O stradă din Buziaş, judeţul Timiş, poartă numele de Andrei Şaguna
- O stradă din Alba Iulia, judeţul Alba, poartă numele de Andrei Şaguna
- O stradă din Călăraşi, judeţul Călăraşi, poartă numele de Andrei Şaguna
- O stradă din Zalău, judeţul Sălaj, poartă numele de Andrei Şaguna
- O stradă din Bucureşti poartă numele de Andrei Şaguna
- O stradă din Covasna, judeţul Covasna, poartă numele de Andrei Şaguna
- O stradă din Tecuci, judeţul Galaţi, poartă numele de Andrei Şaguna
- O stradă din Bacău, judeţul Bacău, poartă numele de Andrei Şaguna
- O statuie i s-a ridicat în Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna
- Un bust i s-a ridicat în Braşov, judeţul Braşov
Bibliografie
- Păcăţian, Teodor V. - Cartea de aur sau luptele politice-naţionale ale românilor de sub coroana ungară, volumul I, ediţia a II-a, Sibiu, Tipografia Iosif
- Predescu, Lucian - Enciclopedia României - Cugetarea