Andrei Şaguna

Andrei Şaguna

Nume de botez		Anastasiu
Născut		1 ianuarie 1809, Miskolc, Ungaria
Decedat		28 iunie 1873, judeţul Sibiu
Ocupaţie		mitropolit

Anastasiu Şaguna, ulterior Andrei Şaguna (n. 1 ianuarie 1809 stil nou, Miskolc, Ungaria - d. 28 iunie 1873 stil nou, judeţul Sibiu), mitropolit.

Originea şi familia

S-a născut în oraşul Miskolc, din nordul Ungariei, din părinţi macedoromâni. Părinţii săi s-au numit Naum şi Anastasia.

Studiile

A urmat cursurile şcolii primare greco-ortodoxe din Miskolc, apoi gimnaziul. A studiat Dreptul şi Filozofia la Budapesta, iar ulterior a studiat teologia ortodoxă la Vârşeţ.

Activitatea

În anul 1833 este tuns în monahism la Mitropolia din Carloviţ, primind numele de Andrei. A fost hirotonit diacon şi apoi preot. În anul 1842 a ajuns profesor la Seminarul teologic din Vârşeţ. A devenit egumen la mănăstirile sârbeşti Hopovo şi Covil.

În 1846 este ales vicar general al Episcopiei Sibiului, în locul lui Vasile Moga, care decedase.

A fost contestat de către unii din cauză că a fost principalul instrument care a dus la capturarea de către autorităţi a Ecaterinei Varga, numită de către moţi "Doamna noastră".

La 30 aprilie 1848 este ales şi hirotonit Episcop al Ardealului. Împreună cu episcopul greco-catolic Ioan Lemeni a prezidat Adunarea Naţională de la Blaj din 3-5 mai 1848, în care naţiunea română din Transilvania şi-a întocmit şi făcut cunoscut programul revoluţionar paşoptist. A fost delegat de Adunare să prezinte, împreună cu alţi fruntaşi români din Transilvania, împăratului Austriei doleanţele naţiunii române.

A fost decorat de împăratul Austriei cu crucea de comandor al Ordinului Leopoldin pentru merite în timpul revoluţiei paşoptiste.

A înfiinţat cu banii săi proprii tipografia arhidiecezană în anul 1850, iar în 1853, tot din banii lui, ziarul "Telegraful român".

În 1861 a înfiinţat "Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român" (ASTRA), a cărei prim preşedinte a şi fost. Cu concursul şi sprijinul său s-au întemeiat liceele ortodoxe din Braşov şi Brad, pe lângă alte multe biserici şi şcoli înfiinţate la a căror înfiinţare a contribuit.

A reuşit, după grele confruntări, să despartă biserica ortodoxă română din Transilvania de cea sârbească şi să nu i se mai subordoneze celei din urmă niciodată. În 1864 ajunge Mitropolit al Ardealului.

A încercat să reorganizeze biserica română din Transilvania în aşa fel încât aceasta să fie utilă în lupta pentru idealurile naţionale româneşti.

A mărit durata studiilor teologice de la 6 luni la 3 ani, urmărind prin aceasta instruirea temeinică a tinerilor, din care să iasă profesori bine pregătiţi.

A constituit foarte multe fonduri, în diverse scopuri: pentru bisericile sărace, pentru ridicarea unei catedrale la Sibiu, pentru întrajutorarea preoteselor văduve. A fost desemnat membru de onoare al Academiei Române.

A ctitorit biserica din Guşteriţa, azi cartier al municipiului Sibiu.

Moartea

A decedat în anul 1873. A înmormântat în localitatea Răşinari, judeţul Sibiu, în curtea bisericii, ca simplu monah.

În anii 1877-1878 Aron Romanul a ridicat un mausoleu pentru Andrei Şaguna, în cimitirul din Răşinari, conform testamentului acestuia. Doi lei din bronz străjuiesc intrarea în mausoleu, ei fiind realizaţi în anul 1904.

Moştenirea

O universitate din Constanţa, judeţul Constanţa, poartă numele de Andrei Şaguna
Facultatea de Teologie din Sibiu, judeţul Sibiu, poartă numele de Andrei Şaguna
Un colegiu tehnic din Oradea, judeţul Bihor, poartă numele de Andrei Şaguna
Un columbodrom din Arad, judeţul Arad, poartă numele de Andrei Şaguna
Un colegiu naţional din Braşov, judeţul Braşov, poartă numele de Andrei Şaguna
Un colegiu pedagogic din Sibiu, judeţul Sibiu, poartă numele de Andrei Şaguna
O editură a Fundaţiei Cultural Ştiinţifice Aromâne poartă numele de Andrei Şaguna
O şcoală din Deva, judeţul Hunedoara, poartă numele de Andrei Şaguna
O şcoală din Turda, judeţul Cluj, poartă numele de Andrei Şaguna
O stradă din Cluj-Napoca, judeţul Cluj, poartă numele de Andrei Şaguna
O stradă din Sibiu, judeţul Sibiu, poartă numele de Andrei Şaguna
O stradă din Răşinari, judeţul Sibiu, poartă numele de Andrei Şaguna
O stradă din Arad, judeţul Arad, poartă numele de Andrei Şaguna
O stradă din Târgu Mureş, judeţul Mureş, poartă numele de Andrei Şaguna
O stradă din Sighişoara, judeţul Mureş, poartă numele de Andrei Şaguna
O stradă din Timişoara, judeţul Timiş, poartă numele de Andrei Şaguna
O stradă din Buziaş, judeţul Timiş, poartă numele de Andrei Şaguna
O stradă din Alba Iulia, judeţul Alba, poartă numele de Andrei Şaguna
O stradă din Călăraşi, judeţul Călăraşi, poartă numele de Andrei Şaguna
O stradă din Zalău, judeţul Sălaj, poartă numele de Andrei Şaguna
O stradă din Bucureşti poartă numele de Andrei Şaguna
O stradă din Covasna, judeţul Covasna, poartă numele de Andrei Şaguna
O stradă din Tecuci, judeţul Galaţi, poartă numele de Andrei Şaguna
O stradă din Bacău, judeţul Bacău, poartă numele de Andrei Şaguna
O statuie i s-a ridicat în Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna
Un bust i s-a ridicat în Braşov, judeţul Braşov

Bibliografie

Păcăţian, Teodor V. - Cartea de aur sau luptele politice-naţionale ale românilor de sub coroana ungară, volumul I, ediţia a II-a, Sibiu, Tipografia Iosif
Predescu, Lucian - Enciclopedia României - Cugetarea

Legături externe

Dicţionarul teologilor români

Căutare

Navigare