Andrei Hadik

Andrei Hadik
Alte nume		Andreas Reichsgraf Hadik von Futak
Naţionalitate		slovac
Născut		16 octombrie 1710, Slovacia
Decedat		12 martie 1790, Viena, Austria
Ocupaţie		general, preşedinte al guvernului Transilvaniei
Religie		catolică
Căsătorit cu		Francisca
Părinţi		Mihai Hadik Francisca Hardy
Copii		Ioan Carol Andrei ?

Andrei Hadik, conte de Futak (n. 16 octombrie 1710, Slovacia - d. 12 martie 1790, Viena, Austria) a fost general-comandant al Transilvaniei şi preşedinte al guvernului provinciei între 1764-1767, pe când aceasta se afla sub stăpânirea austriecilor.

Originea şi familia

Provine dintr-o familie de obârşie slovacă.

Tatăl său a fost Mihai Hadik, iar mama sa Francisca Hardy. A fost al treilea copil al familiei.

S-a căsătorit cu Francisca, fiica principelui Lichnowsky, cu care a avut trei băieţi (Ioan, Carol, Andrei) şi o fată.

Activitatea

Iniţial a vrut să urmeze studii de teologie catolică, dar l-a rugămintea tatălui său s-a înrolat în armată, unde se va afirma foarte repede. În 1742 a apărat cu succes castelul principelui Lichnowsky împotriva germanilor lui Frederic al II-lea. A ajuns rapid la rangul de general. În decursul carierei sale militare a participat la 21 bătălii.

La 15 octombrie 1757, în timpul războiului de 7 ani, a ocupat Berlinul cu doar 3.000 husari, din care s-a retras a doua zi din cauza apropierii trupelor germane.

A fost decorat cu Ordinul Terezian. În bătălia de la Freiberg l-a învins pe prinţul Henric de Prusia, iar în 1763 a fost numit comandant al fortăreţei Buda.

După ce generalul Adolf von Buccow a murit, a fost numit în locul acestuia. A primit funcţiile de general-comandant, preşedinte al guvernului şi comisar imperial al Transilvaniei. Instrucţiunile primite la Viena prevedeau că în Transilvania era însărcinat cu propagarea şi protejarea religiei catolice, în principal.

A fost primit în triumf la Sibiu în ziua de 5 august 1764, iar la 7 august a fost instalat preşedinte al guvernului.

A încercat să câştige noi adepţi pentru religia catolică, lucru care prea a reuşit să îl realizeze. În unele situaţii a încercat să impună cu forţa catolicismul şi respectarea de către alte religii a sărbătorilor religioase catolice. În alte situaţii, mai ales în situaţia Regimentului II grăniceri români de la Năsăud, a procedat cu prudenţă în chestiunea religioasă. În cazul bisericilor ortodoxe româneşti, ordinul său a nedreptăţit profund credincioşii ortodocşi: bisericile acestora erau luate şi date greco-catolicilor, chiar dacă aceştia erau doar un sfert sau mai puţin din populaţia localităţii în cauză, ortodocşii putând primi aprobarea de a-şi construi altă biserică, dar aprobarea nu era garantată că se va da.

A încercat să îmbunătăţească starea economică a grănicerilor români, a încercat fără succes să introducă o seamă de reforme sanitare, s-a ocupat de construirea de drumuri mai bune în Transilvania şi a fost un pasionat arheolog.

În timpul guvernării sale Curtea de la Viena a înfiinţat Marele Principat al Transilvaniei, în 1765.

În octombrie 1767 Hadik a primit ordinul de rechemare din postul de general-comandant şi preşedinte al guvernului. A plecat din Transilvania la 4 februarie 1768, pentru că succesorul său, generalul Carol O'Donell a întârziat sosirea la post până în luna martie 1768.

Întors la Viena, Hadik a primit preşedinţia Congresului de la Carloviţ, în 1769. A devenit în 1772 guvernator al Galiţiei, după prima împărţire a Poloniei.

A primit gradul de mareşal şi a fost numit preşedinte al Consiliului aulic de război, devenind una dintre cele mai importante persoane din Imperiul Austriac.

În 1789 a primit comanda trupelor austriece în războiul austro-turc, dar fiind prea bătrân nu a putut comanda armata şi s-a întors la Viena.

Moartea

A murit la Viena la 12 martie 1790.

Bibliografie

• Anuarul Institutului de Istorie Naţională Cluj, nr. IX, Tipografia "Cartea Românească din Cluj", Sibiu, 1944