Bănişor
de la Enciclopedia României
| Satul Bănişor |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1213 |
| Populaţie | 776 locuitori |
|
Index sate în judeţul Sălaj |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Satul Bănişor este o localitate din sud-vestul judeţului Sălaj, centru administrativ al comunei omonime.
Istorie
A fost atestat documentar pentru prima oară în anul 1213, sub numele de villa Ban. Alte atestări documentare au fost făcute în anii 1341 (possessio olachalis Banthluke), 1481 (Also-Ban), 1497 (Alsoban), 1580 (Bánháza), 1733 (Benişor), 1750 (Kisban), 1760-1762 (Also-Ban), 1839 (Banyisoru), 1850 (Bányisora) , 1854 (Alsó-Bán).
Numele localităţii poate fi pus în legătură cu titlul de dregător din epoca medievală - ban. Titlul de ban se acorda în diferite ţări astfel: dregătorului din Muntenia care se ocupa cu administrarea Olteniei sau, mai târziu, primului boier al ţării, tot în Muntenia. Şi în Ungaria se acorda acest titlu, dat dregătorului delegat de către regii Ungariei să administreze o provincie anume. Totuşi, e puţin probabil ca numele satului să provină de la această dregătorie, pentru că titlul în cauză se întâlneşte mai mult în Muntenia. Probabilitatea nu poate fi exclusă însă. O altă explicaţie, mai plauzibilă pentru localităţile din Ardeal cu acest nume, este antroponimul Ban, întâlnit azi ca nume de familie.
Denumirea de Bănişor a fost dat satului ca derivat din toponimicul Ban atunci când o parte din locuitorii din Ban au “roit”, adică s-au desprins din vatra veche a satului şi şi-au întemeiat un nou sat, de proporţii mai mici, pe care l-au numit diminutivat “Bănişor”.
Demografie
<lines size=400x180 title="Evoluţia populaţiei din satul Bănişor" ymin=0 ymax=1300 colors=3B444B,F5B800,99BADD,BFFF00,C8A2C8 xlabel ylabel=4 grid=xy legend> ,total 1850,621 1880,715 1890,800 1900,869 1910,986 1920,922 1930,1151 1941,1277 1956,1286 1966,1136 1977,1059 1992,857 2002,776 </lines>
Conform recensământului populaţiei din anul 2002, dintr-un total de 776 locuitori, 773 (99,6%) erau de naţionalitate română, restul fiind maghiari.
Bibliografie
Chendre-Roman, Gheorghe – Dicţionar etimologic al localităţilor din judeţul Sălaj, Editura Silvana, Editura Caiete Silvane, 2006, ISBN (10) 973-7817-41-9; ISBN (13) 978-973-7817-41-9