Beba Veche

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Beba Veche

Comuna Beba Veche
Judeţul Timiş (TM)
Stema judetului Timis.png
Beba Veche.jpg
Atestare 1247
Populaţie 1.047 locuitori
Cod poştal 307035

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Beba Veche este cea mai vestică localitate din România şi este centrul administrativ al comunei cu acelaşi nume, din care mai fac parte satele Cherestur şi Pordeanu.

Localizare

Situată la graniţa cu Ungaria şi Serbia, localitatea este traversată de meridianul 20°15′44″ longitudine E în punctul cel mai vestic din România, numit Triplex Confinium, unde se întâlnesc graniţele celor trei ţări. Din punct de vedere geografic este amplasată în câmpia Tisei. Cea mai apropiată aşezare este localitatea Kübekháza din Ungaria, la circa 1,5 km, de care Beba Veche a fost legată în trecut printr-un drum direct. Astăzi legătura dintre cele două localităţi se poate face doar trecând prin vama de la Cenad, după un ocol de circa 60 km. Graniţa acţionează ca o barieră care izolează Beba Veche. Cea mai apropiată localitate din România este satul Cherestur, la 7 km distanţă pe şosea, iar cel mai apropiat oraş este Sânnicolau Mare, la 34 km. Distanţa faţă de municipiul Timişoara este de 101 km. Singura cale de acces către Beba Veche este drumul judeţean DJ 682 Sânnicolau Mare - Beba Veche.

Istorie

Localitatea, după cum îi spune şi numele, este una din cele mai vechi aşezări de pe tot cuprinsul Banatului. Descoperirile arheologice l-au făcut în trecut pe istoricul maghiar Mileker să tragă concluzia că ea datează din epoca de piatră.[1] Judecând după tumuli descoperiţi descoperiţi pe teritoriul localităţii, se poate spune că datează cel puţin de pe vremea agatârşilor[2] (sec. VI î.Hr). La venirea maghiarilor, ei i-au dat numele Obeba, adică Beba Veche, tocmai pentru că avea o vechime foarte mare. Istoricul Nicolae Ilieşiu susţine că până în secolul V, se numea Vitoliu, după numele ducelui roman Viteliu.[3]

Prima atestare documentară datează din 1247, în timpul domniei regelui Bela IV, într-o cronică în care apare cu numele O Beba. Cronica se păstrează la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca. La 1330 este distrusă de turci după care urmează o perioadă de vreo două sute de ani în care nu se mai cunosc date despre Beba. În secolului XVI, după cum relatează istoricul Nicolae Ilieşiu şi după cum recunoştea şi istoricul maghiar Borovski[4], aici existau 15 case, din care 5 erau maghiare.

După Pacea de la Passarowitz şi instaurarea stăpânirii austriece în Banat, se pare că Beba Veche nu mai era locuită, pentru că pe harta lui Mercy din 1723-1725, Beba nu mai apare menţionată. La scurt timp după aceasta a început să fie repopulată cu români ortodocşi de peste Mureş, fugiţi din calea iobăgiei maghiare[5]. Pe harta oficioasă a Banatului Timişan din 1761 apare cu descrierea „altglaubig un wallachisch Ort”. Localitatea este însă reedificată începând cu anul 1760, în timpul celei de-a doua perioada de colonizare a Banatului, cunoscută sub numele de "colonizarea tereziană", după numele împărătesei Maria Tereza. Până în 1779 sosesc la Beba circa 300 de familii de şvabi, ca urmare a programului de colonizare, dar concomitent se aşează aici şi români şi maghiari.

În 1781, în timpul împărătesei Maria Tereza, s-au vândut mai multe domenii ale statului, printre care şi Beba, cumpărată de contele Ignatie Batthyányi. Un an mai târziu, contele a devenit episcop al Ardealului. Moşia lui de la Beba includea şi Oroszlamos (dincolo de frontiera de azi), Valcani, Cherestur şi Cociorhat. Episcopul a locuit destul de mult la Beba şi a înfiinţat aici parohia romano-catolică. Tot el a adus în 1792 colonişti unguri.

În 1838, în partea dinspre Valcani au fost aşezaţi colonişti germani, formându-se sătuleţul Batthyánhaza, nume dat în cinstea contelui-episcop. Cu timpul satul s-a contopit cu Beba Veche. A urmat apoi parcelarea domeniilor din 1840 şi întemeierea satului vecin Kübekháza.

După instaurarea dualismului austro-ungar în 1867, administraţia comunei a fost asigurata de către aserviţi ai Curţii. Printre altele, se căuta şi pierderea identităţii culturale a românilor din comună, prin impunerea maghiarizării numelui şi prenumelui. Aceasta stare de lucruri a durat până după primul război mondial.[6] Spre sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, mulţi locuitori au emigrat în America, iar o parte din ei s-au întors cu capitaluri importante, ajutând la dezvoltarea economică.

În urma unirii Banatului cu România, zona a fost disputată de cele trei ţări şi pentru o vreme statul graniţei a fost neclar. La Conferinţa de Pace de la Paris, prim-ministrul Ion I.C. Brătianu cerea recunoaşterea graniţelor unei Românii care includea întreg Banatul, cu graniţa pe Tisa inferioară până la vărsarea acesteia în Dunăre şi apoi cursul Dunării. Conferinţa însă a decis linia de demarcaţie care s-a păstrat până astăzi, cu excepţia unei rectificări care a avut loc în 1923. La 24 noiembrie 1923, România şi Regatul Sârb au încheiat la Belgrad un protocol pentru un schimb teritorial. România se angaja să cedeze comunele Pardany, Modoş, Surgan, Crivobara şi Nagy Gaj, în timp ce Regatul Serbiei ceda României Beba Veche, Pusta-Kerestur, Ciorda, Iam-ul şi oraşul Jimbolia[7]. Astfel, Beba Veche s-a aflat sub administraţie sârbească din 25 martie 1921 şi până în 10 aprilie 1924, dată la care Beba Veche a intrat oficial în componenţa statului român.

Populaţie

La recensământul din 2002, Beba Veche avea 1.047 locuitori, din care 870 români, 138 maghiari, 19 ţigani, 18 germani şi 2 bulgari. Faţă de recensământul din 1992, numărul de locuitori este în uşoară creştere, dar continuă să fie de circa trei ori mai mic decât numărul maxim înregistrat (3.089 în 1890).

Primele recensăminte moderne au arătat compoziţia mixtă a satului Beba Veche, dar şi caracterul său majoritar românesc. Populaţia la recensăminte, pe principalele etnii, a evoluat după cum urmează:

<lines size=420x160 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=3100 colors=003153,F5B800,BFFF00,99BADD xlabel ylabel=4 grid=xy legend> 

,total,români,maghiari,germani

1880,2797,1788,755,241 1890,3089,1982,813,255 1910,2494,1809,405,212 1930,2632,1609,574,346 1941,2398,1401,581,315 1966,1607,1067,389,122 1977,1377,897,324,85 1992,1018,814,163,17 2002,1047,870,138,18 </lines>

Economie

Perspectivă asupra părţii româneşti a parcului industrial Triplex Confinium

Economia satului este preponderent axată pe agricultură. Perspectivele economice sunt favorabile, în primul rând datorită apropierii intrării României în spaţiul Schengen, fapt care va permite deschiderea punctului de frontieră cu Ungaria. În al doilea rând, primăria, împreună cu Consiliul Judeţean Timiş, cu partea sârbă şi ungară, sunt în stadiu destul de avansat de derulare a proiectului de deschidere a parcului industrial Triplex Confinium, amplasat la întretăierea graniţelor celor trei ţări şi care are potenţialul de a transforma Beba Veche dintr-o localitate agricolă în una industrială.

Bibliografie

  • Creţan, Remus, Dicţionar toponimic şi geografico-istoric al localităţilor din judeţul Timiş, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2006 ISBN 973-7608-65-8
  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 2002, [1]
  • ***ADETIM - Studiu de fezabilitate - Parc Industrial Triplex Confinium (doc)

Note

  1. ↑ Lotreanu, p.54
  2. ↑ Creţan, p.43
  3. ↑ Ilieşiu, N., 1921, dos.1, p.26, citat de Creţan, p.43
  4. ↑ Creţan, ibidem
  5. ↑ Lotreanu, p.55
  6. ↑ http://www.e-primarii.ro/~bebaveche/istorie.php
  7. ↑ Dan, Petre, Hotarele românismului în date, Editura Litera Internaţional, Bucureşti, 2005 pp.106-107
Adus de la „http://enciclopediaromaniei.ro/w/index.php?title=Beba_Veche&oldid=34338”