Belobreşca
de la Enciclopedia României
| Satul Belobreşca |
 |
 | |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1717 |
| Populaţie | 656 locuitori |
| Cod poştal | 327301 |
|
Index sate în judeţul Caraş-Severin |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Belobreşca este un sat în comuna Pojejena, judeţul Caraş-Severin. Sat de sârbi, are o populaţie de 656 locuitori (2002).
Localizare
Se situează în extremitatea sudică a judeţului Caraş-Severin, pe malul stâng al Dunării, la câţiva kilometri de intrarea fluviului în România. Este traversat de drumul naţional DN57A Socol - Pojejena, la 12 km de oraşul Moldova Nouă.
Istorie
După ce austriecii au cucerit Banatul din mâinile turcilor, în 1717, noua administraţie imperială a dispus efectuarea unei conscripţii (recensământ) a provinciei recent cucerite. În acest recensământ apare atestată pentru prima oară localitatea Belobreşca, despre care se arată că aparţinea de districtul Palanca şi avea 22 de case. Câţiva ani mai târziu, în 1723, a fost întocmită o hartă militară de către contele Mercy, pe care apare cu numele Biller şi este situată între Divici şi Radimna, cu menţionarea că era locuită.
Cel mai probabil localitatea este mai veche decât o arată aceste documente, dar după 1717, austriecii au aşezat aici germani, cu scopul de apăra graniţa. Războiul austro-ungar din 1738 i-a determinat pe germani să părăsească localitatea şi să se aşeze în alte părţi. În locul lor au fost aduşi sârbi de la sud de Dunăre, din localitatea Bobresca, aflată la 35 mai la sud. În acea perioadă, vatra satului se afla mai la nord de actuala aşezare. Printe sârbi trăiau şi români, după cum o arată numele din vechea carte funciară[1].
Mai târziu, Belobreşca ea a fost încorporată în zona de graniţă şi a aparţinut de compania din Pojejena a regimentul grăniceresc.
Populaţie
Sat majoritar sârbesc, a avut în trecut un număr nesemnificativ de români. La recensământul din 2002, localitatea Belobreşca avea 656 de locuitori dintre care 565 sârbi şi 86 români. Analiza recensămintelor din ultima sută de ani scoate la iveală o scădere accentuată şi progresivă a numărului de locuitori, de la 1.071 în 1930 la 656 în 2002, precum şi o creştere lentă a ponderii ocupate de români în raport cu majoritatea sârbească. Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880 - 2002, populaţia localităţii a evoluat după cum urmează:
<lines size=500x180 title="Evoluţia populaţiei" ymin=0 ymax=1100 colors=003153 xlabel ylabel=4 grid=xy legend>
,total
1880,713 1890,808 1900,1000 1910,1047 1920,981 1930,1071 1941,1055 1956,994 1966,897 1977,816 1992,712 2002,656 </lines>
Bibliografie
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Moisi, Alexandru, Monografia comunei Coronini şi ţinutul Clisura Judeţul Caraş, de la anul 1784 – 1934, Tipografia Felix Weiss, Oraviţa 1934
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Caraş-Severin 1880 - 2002, [1]
Note
- ↑ Moisi, p.143