Bicaz
de la Enciclopedia României
Oraşul Bicaz Judeţul Neamţ (NT) |
|
Localităţi componente |
---|
Capşa, Dodeni, Izvoru Alb, Izvoru Muntelui, Potoci, Secu |
Amplasarea localităţii în judeţul Neamţ | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Atestare | 10 ianuarie 1625 |
Populaţie | 8517 locuitori (2010) |
Altitudine medie | 432 metri n. m. |
Primar | Constantin Catrinoiu (PDL) |
Pagină web | Site oficial al primăriei oraşului |
Index oraşe în judeţul Neamţ |
---|
Bicaz |
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Bicaz este un oraş din judeţul Neamţ, situat la poalele Munţilor Ceahlău, la confluenţa râului Bicaz cu Bistriţa, la 28 km vest de municipiul Piatra Neamţ.
Istorie
Bicazul a fost o aşezare rurală cu o vechime de peste 400 de ani. Ea apare menţionată documentar pentru prima dată într-un document emis de voievodul Radu Mihnea la 10 ianuarie 1625. Într-un hrisov domnesc din 1855, Bicazul este amintit ca târg. Localitatea rurală a ieşit din anonimat începând cu 1951, când au început lucrările de construcţie a barajului pe lacul de acumulare Izvorul Muntelui, cunoscut şi ca Lacul Bicaz. Satul de munte a devenit o colonie muncitorească, apoi un mic oraş, cu cartiere de blocuri de locuinţe, şcoli, biblioteci, muzeu. În 1960 s-au terminat lucrările la acest proiect gigant şi a intrat în funcţiune şi hidrocentrala de 210 MW „Stejaru”. În acelaşi an, la 26 august, Bicazul a fost declarat oraş.
Demografie
La recensământul din 2002, populaţia Bicazului era de 8.428 locuitori[1], din care 96,02% români, 3,61 romi, 0,37% alte naţionalităţi. După religie, 96,58% s-au declarat ortodocşi, 1,69% romano-catolici şi sub 1% fiecare de alte religii.
Economie
Economia Bicazului este predominant industrială, dominată de producţia de energie a centralei Stejaru. La Bicaz funcţionează o fabrică de ciment înfiinţată în 1951 pentru a furniza cu ciment construcţia barajului. Fabrica „Moldocim” valorifică marnele şi calcarele din carierele din zonă. Relevante sunt şi industria de prelucrare a lemnului şi industria alimentară.
Obiective turistice
- Muzeul de Istorie şi Arheologie inaugurat în anul 1959 cuprinde exponate care ilustrează locuirea văii Bistriţei din Paleolitic până în prezent. Muzeul cuprinde şi o secţie de etnografie.
- Barajul de la Bicaz şi lacul Izvorul Muntelui
Bibliografie
- Ghinea, Dan, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
- Vlăsceanu, Gheorghe, Oraşele României, Editura Odeon, Bucureşti 1998, ISBN 973-9008-69-0