Biserica Romano-Catolică din Turda

Biserica Romano-Catolică din Turda
Biserica Romano-Catolică din Turda (faţada sudică)
Localitate	Turda
Adresa	Piaţa Republicii nr. 54
Data începerii construcţiei	1475
Data finalizării	1504

Biserica Romano-Catolică din Turda a fost construită probabil între anii 1475-1504, pe amplasamentul unei biserici mai vechi (probabil pe locul bisericii atestate documentar deja în anul 1342).

Istoric

Biserica a fost înconjurată iniţial de clădiri-anexe, dependinţe şi de un zid protector. În stadiul actual al cercetărilor este imposibil de precizat amplasamentul primei biserici, planimetria şi structurile sale de zidărie. Totuşi, numeroasele morminte distruse de fundaţiile bisericii actuale, monedele găsite aici, emise în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea din vremea regilor şi domnitorilor Carol I Robert de Anjou (1288-1342), Sigismund de Luxemburg (1387-1437), Vladislav I al Ungariei (1440-1444), Ioan / Iancu de Hunedoara (1446-1456), Matei Corvin (1443-1490), precum şi fragmentele de frescă descoperite, indică un lăcaş de cult mai vechi, a cărui existenţă s-a încheiat în a doua jumătate a secolului al XV-lea. Nu este exclus ca unele fragmente din vechea biserică să fi fost folosite în clădirea actuală, aşa cum sugerează situaţiile surprinse în secţiunea interioară şi într-una din secţiunile exterioare.

Biserica Romano-Catolică din Turda
(faţada nordică)

Biserica actuală este o construcţie bine închegată, cu fundaţii (navă, cor, sacristie) ridicate într-o singură etapă. Materialele folosite au fost piatră de carieră de dimensiuni medii din carierele învecinate, lespezi mari de piatră aduse din castrul roman Potaissa, rebuturi de piatră medievală prelucrată, precum şi pietre refolosite de la construcţia mai veche. Toate acestea au fost aşezate în asize aproximativ regulate, egalizate cu pietre mici şi fragmente de cărămizi romane. Mortarul a fost de bună calitate, dur, din nisip, var si pigment ceramic. Fundaţia este parţial clădită, parţial înecată în mortar. Elevaţia se delimitează printr-un decroş proeminent, atât la exterior, cât şi la interior.

Două fragmente de ziduri în ruină, vag surprinse la exterior şi interior, pot indica o fază intermediară, între biserica veche şi cea nouă. Relaţia este totuşi ipotetică, urmând a fi clarificată ulterior.

Biserica Romano-Catolică din Turda
(faţada vestică)

Necropola medievală indică două orizonturi de înmormântare, unul contemporan bisericii noi, altul anterior acesteia. Faptul că două morminte orientate nord-sud sunt tăiate de fundaţiile bisericii din secolul al XV-lea, indică posibilitatea practicării acestei orientări în mediul catolic, încă înainte de încetăţenirea Reformei Protestante.

Contrafortul de pe latura de sud a altarului are incizat în piatră anul „1478“. Pe alte contraforturi ale peretelui sudic sunt încrustaţi anii „1498-1504“.

Biserica a fost construită în stil gotic, interiorul având iniţial 3 nave. Nava principală, orientată est-vest, are lungimea de 50 m şi lăţimea de 18,20 m. Altarul are 20,2 m lungime.

Lăcaşul a suferit daune importante în timpul luptelor lui Giorgio Basta din anii 1600-1601 şi a luptelor din anii 1703-1711 între Curuţi şi Lobonţi.

Biserica Romano-Catolică din Turda (placa comemorativă care aminteşte de Edictul de la Turda din 1568)

Iniţial, până în anul 1568, biserica a aparţinut cultului romano-catolic, apoi, între anii 1568-1721, cultului unitarian. În aceasta biserică a fost proclamată în anul 1568 înfiinţarea Bisericii Unitariene pe plan mondial. Pe peretele din dreapta, în interiorul bisericii, există o placă comemorativă, redactată în 3 limbi (maghiară, română, engleză) care aminteşte acest însemnat eveniment. Textul românesc: „În această biserică a proclamat Dieta Transilvaniei din 1568, pentru prima dată în lume, edictul privitor la libertatea conştiinţei şi toleranţa religioasă“. Edictul nu făcea referire la libertăţi acordate şi românilor, care deşi formau şi la acea dată cea mai veche şi mai numeroasă populaţie din Transilvania, nu au fost recunoscuţi ca religie şi ca neam, fiind declaraţi doar "toleraţi" în Ardeal doar pentru atât timp cât se vor dovedi folositori statului ungar.

După anul 1721 (respectiv după cucerirea Ardealului de către Austria catolică) biserica a fost retrocedată cultului romano-catolic şi renovată în stil baroc.

Biserica a avut în trecut două turnuri, demolate cu ocazia lucrărilor de barocizare din secolul al XVIII-lea. Turnul principal a fost plasat acolo unde în prezent se află intrarea în biserică (faţada vestică) şi a fost dărâmat, avariat fiind de mai multe trăznete. Intrarea principală în biserică trecea prin şi pe sub acest turn. Celălalt turn a fost ceva mai mic, dar nu se ştie exact locul unde a fost amplasat. Biserica nu are în prezent turnuri.

Biserica a fost până în secolul al XVIII-lea înconjurată de ziduri de apărare, groase de 2 m şi înalte de 12 m. În vremuri de restrişte (mai ales la invaziile tătarilor şi turcilor) biserica fortificată oferea loc de refugiu pentru populaţia ameninţată. Resturi din aceste vechi ziduri se mai găseau în secolul al XX-lea în spatele casei cu etaj din sudul bisericii. Poarta fortificaţiei a fost demolată cu ocazia construirii acestei case cu etaj, unde s-a folosit material din poartă. Zidurile au fost construite cu pietre aduse din castrul roman Potaissa.

Biserica a luat aspectul actual cu ocazia restaurărilor din anul 1822. În perioada interbelică (1918-1944) era considerată cea de a treia biserică ardeleană în ceea ce priveşte mărimea şi frumuseţea interiorului.

Biserica a fost înscrisă pe lista monumentelor istorice ale judeţului Cluj (2004).

Bibliografie

• Orbán Balázs, Torda város és környéke ("Oraşul Turda şi împrejurimile sale"), Budapesta, 1889
• Camil Mureşan, Monumente istorice din Turda, Editura Meridiane, 1968, Bucureşti
• Primăria Turda, Turda - 20 de secole de istorie, 1999
• Valentin Vişinescu, Pagini de istorie şi cultură turdeană, Editura Promedia Plus, Cluj-Napoca, 1999, ISBN 973-92-75-04-9
• Judeţul Cluj - trecut şi prezent, Editura ProfImage, Cluj-Napoca, 2003
• Violeta Nicula, Turda - Date istorice şi obiective turistice, Editura Triade, Cluj-Napoca, ISBN 973-9196-72-4