Bistriţa
de la Enciclopedia României
Municipiul Bistriţa |
|
Localităţi componente |
---|
Ghinda, Sărata, Sigmir, Slătiniţa, Unirea, Viişoara |
Amplasarea localităţii în judeţul Bistriţa-Năsăud | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Atestare | 16 iulie 1264 |
Suprafaţă | 20.6 km² |
Populaţie | 84630 locuitori (2010) |
Densitate | 4108.25 loc./km² |
Altitudine medie | 360 metri n. m. |
Primar | Ovidiu-Teodor Creţu (PSD) |
Pagină web | Site oficial al primăriei municipiului |
Index municipii în judeţul Bistriţa-Năsăud |
---|
Bistriţa |
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Bistriţa este un municipiu din judeţul Bistriţa-Năsăud, situat în depresiunea şi pe râul cu acelaşi nume.
Obiective turistice
- Şcoala luterană din secolul al XVI-lea
- Biblioteca judeţeană fondată în 1951
- Fosta Cazarmă ce datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea găzduieşte Muzeul judeţean cu colecţii de arheologie, etnografie şi ştiinţele naturii
- Parcul dendrologic pe o suprafaţă de 1 hectar
- Ruinele cetăţii (1465-1575)
- Turnul Dogarilor din secolul al XV-lea
- Biserica ortodoxă cu hramul ”Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” (1270-1280)
- Biserica din secolele al XIV-lea –al XV-lea, iniţial în stil gotic
- Biserica romano-catolică din secolul al XVII-lea
- Sinagoga ce datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea
- Clădirea vechii primării (secolele al XV-lea –al XVI-lea)
- Case vechi din secolele al XV-lea – al XVI-lea:
- Casa argintarului
- Casa lui Petru Rareş
- Casa Peterman
- Casa parohială
- Casa lui Ioan Zidarul
- Vechiul ansamblu comercial „Sugălete”, cu prăvălii adăpostite sub arcade (secolele al XV-lea –al XVII-lea)
Bibliografie
- Dan Ghinea, Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2000
Note