Brădişoru de Jos
de la Enciclopedia României
| Satul Brădişoru de Jos |
 |
 | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} | ||
| Atestare | 1690 |
| Populaţie | 589 locuitori |
| Cod poştal | 325602 |
|
Index sate în judeţul Caraş-Severin |
|---|
|
Index sate în România |
|---|
|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
|---|
Brădişoru de Jos (în popor numit şi Maidan) este un sat în judeţul Caraş-Severin, parte componentă a oraşului Oraviţa. Are o populaţie de 589 locuitori (2002).
Localizare
Localitatea se situează la circa 6 km nord de oraşul Oraviţa, pe drumul judeţean DJ573 Oraviţa - Ciudanoviţa.
Istorie
În cea mai mare parte a existenţei sale, localitatea Brădişoru de Jos s-a numit Maidan, nume care se păstrează şi astăzi în vorbirea localnicilor. Numele localităţii a fost schimbat prin Decretul 799 din 1964, din Maidan în Brădişorul-de-Jos, din considerente ideologice.
Prima atestare documentară a localităţii datează din 1690, din scrierile lui Marsigli din timpul ocupației turceşti. Existenţa localităţii în acea perioadă indică o locuire mai veche, dar documente care să amintească numele Maidan nu au fost identificate.
În tradiţia locală, teritoriul Maidanului a fost locuit în trecut încă din vechime, existând o serie de sate care cu timpul a dispărut. Despre ele nu s-au păstrat alte informaţii decât tradiţia orală a localnicilor. Un astfel de sat s-ar fi numit Ciuş, amplasat pe locul unde astăzi există o stradă cu acelaşi nume. de altfel, tradiţia locală mai spune că primii locuitori ai satului erau aşezaţi în vârful dealului Obârşia Maidanului, loc în care au fost descoperite urme de vetre şi obiecte casnice.
În legătură cu vechimea locuirii acestui teritoriu, este de menţionat că s-au descoperit urme de exploatări miniere foarte vechi, care după Tocilescu datează cel puţin din perioada dacă sau romană. Zona minieră a rămas în tradiţia locală cu numele Brad, ca şi faimoasa localitate minieră din Munţii Apuseni. De aici va deriva, mai târziu, numele atribuit în perioada comunistă.
Un alt indiciu legat de vechimea foarte mare a localităţii vine de la existenţa unei cetăţi, ale cărei urme erau încă vizibile la începutul secolului XX. Nu se cunosc foarte multe date despre această cetate, dar se presupune că ea ar fi fost construită cu mult înainte de cucerirea turcească a Banatului. Aceasta avea rol de apărare a drumului comercial care lega sudul de nordul Banatului şi care trecea pe la poalele munţilor, inclusiv prin Maidan. În Evul Mediu Oraviţa nu exista, aşa că Maidanul era cea mai importantă aşezare din zonă. De altfel, necesitatea unei cetăţi de apărare trebuie să fie exista şi mai devreme, când minele de aici erau pline de aur şi intens exploatate. Ca dovadă, G. Voinovici şi Steiner[1] constată că Maidanul a avut încă din epoca romană o fortificaţie.
Dacă istoria veche este puţin cunoscută, istoria de după cucerirea Banatului de către austrieci devine mult mai bine documentată. Astfel, în 1724, Maidanul figurează sub acest nume într-un document austriac în care se face referire la colonizarea acestuia cu 30 de familii.
Populaţie
La recensământul din 2002, localitatea Brădişoru de Jos avea 589 locuitori, din care 486 români, 98 romi şi 5 de alte etnii.
Personalităţi
- Gruia Liuba Murgu (1845 - 1877), gazetar politic, colaborator al lui Vincenţiu Babeş la ziarul Albina.
Bibliografie
- Ilieşiu, Nicolae, Monografia istorică a Banatului: Judeţul Caraş, Editura Mica Valahie, Bucureşti, 2011 ISBN 606-8304-39-7
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga, E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Caraş-Severin 1880 - 2002, [1]
Note
- ↑ Ilieşiu, p. 175