Cadăr
de la Enciclopedia României
Satul Cadăr |
|
Amplasarea localităţii în judeţul Timiş | ||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
key=ABQIAAAAubT5hmjIEJVm4ezAge_VDBQ6KgpyKF-ggUCpfxt_mrdM95NpjRTaASYGNAu0W2ZjxaTGrwQ2kLUq0w | lat=45.935871 | lng=24.960938 | zoom=5 | smallzoomcontrol=yes | width=230 | height=210}} |
Populaţie | 288 locuitori |
Cod poştal | 307431 |
Index sate în judeţul Timiş |
---|
Index sate în România |
---|
Împărţirea administrativ-teritorială a României |
---|
Cadăr este un sat de câmpie în judeţul Timiş, comuna Tormac, cu 228 locuitori (2002).
Localizare
Satul se situează în sud-estul judeţului Timiş, la graniţa cu judeţul Caraş-Severin, pe malul stâng al râului Pogăniş, în arealul protejat "Lunca Pogănişului". Este străbătut de un drum comunal, prin intermediul căruia se leagă de centrul de comună, satul Tormac, spre sud-vest, la 4 km distanţă, iar spre nord de satul Duboz din comuna Niţchidorf, la 2 km distanţă.
Istoric
Trecutul îndepărtat al satului nu este cunoscut. Prima atestare documentară a Cadărului este într-un defter otoman din 1554, unde apare consemnat cu 8 case.[1] La 1717 apare înregistrat cu 85 de case, aparţinând de districtul Ciacova. În secolul al XIX-lea domeniul Cadăr s-a aflat în posesia familiei Duca, prin donaţie imperială, urmare a meritelor feldmareşalului Petre Duca (1755 - 1822) în luptele antinapoleniene. În septembrie-octombrie 1817 baronul Petre Duca i-a însoţit pe împăratul Francisc I şi pe soţia sa Augusta Carolina în călătoria acestora prin Banat.
Biserica de azi a fost construită în 1903-1904. Înainte a existat o biserică de lemn, despre care se aminteşte de pe la 1783.
Demografie
La recensământul din 2002 au fost înregistraţi în Cadăr 288 de locuitori, din care 283 români, 3 slovaci şi 2 maghiari. Faţă de recensământul din 1992 înseamnă o scădere cu circa 5%. Un maxim istoric s-a înregistrat la recensământul din 1900 când au fost număraţi 813 locuitori (587 români, 132 maghiari, 60 germani, 27 sârbi), adică de peste 3 ori mai mulţi locuitori decât în prezent.
Bibliografie
- Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
- Varga E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 1992, [1]
- Wettel, Helmut Der Buziascher Bezirk. Landschaften mit historischen Streislichtern, Temesvar, Südungarische Buchdruckerei, 1919
Note
- ↑ Munteanu, Ioan, Banatul istoric. vol 2. Ocupaţii. Economia, Editura Excelsior Art, Timişoara 2007, ISBN 978-973-592-191-0, p.21