Cadăr

de la Enciclopedia României

Salt la: navigare, căutare
Satul
Cadăr

Comuna Tormac
Judeţul Timiş (TM)

Stema judetului Timis.png
Populaţie 288 locuitori
Cod poştal 307431

Împărţirea administrativ-teritorială a României

Cadăr este un sat de câmpie în judeţul Timiş, comuna Tormac, cu 228 locuitori (2002).

Localizare

Satul se situează în sud-estul judeţului Timiş, la graniţa cu judeţul Caraş-Severin, pe malul stâng al râului Pogăniş, în arealul protejat "Lunca Pogănişului". Este străbătut de un drum comunal, prin intermediul căruia se leagă de centrul de comună, satul Tormac, spre sud-vest, la 4 km distanţă, iar spre nord de satul Duboz din comuna Niţchidorf, la 2 km distanţă.

Istoric

Trecutul îndepărtat al satului nu este cunoscut. Prima atestare documentară a Cadărului este într-un defter otoman din 1554, unde apare consemnat cu 8 case.[1] La 1717 apare înregistrat cu 85 de case, aparţinând de districtul Ciacova. În secolul al XIX-lea domeniul Cadăr s-a aflat în posesia familiei Duca, prin donaţie imperială, urmare a meritelor feldmareşalului Petre Duca (1755 - 1822) în luptele antinapoleniene. În septembrie-octombrie 1817 baronul Petre Duca i-a însoţit pe împăratul Francisc I şi pe soţia sa Augusta Carolina în călătoria acestora prin Banat.

Biserica de azi a fost construită în 1903-1904. Înainte a existat o biserică de lemn, despre care se aminteşte de pe la 1783.

Demografie

La recensământul din 2002 au fost înregistraţi în Cadăr 288 de locuitori, din care 283 români, 3 slovaci şi 2 maghiari. Faţă de recensământul din 1992 înseamnă o scădere cu circa 5%. Un maxim istoric s-a înregistrat la recensământul din 1900 când au fost număraţi 813 locuitori (587 români, 132 maghiari, 60 germani, 27 sârbi), adică de peste 3 ori mai mulţi locuitori decât în prezent.

Bibliografie

  • Lotreanu, Ioan, Monografia Banatului, Institutul de Arte Grafice „Ţara”, Timişoara, 1935
  • Varga E., Statistică recensăminte după limba maternă, respectiv naţionalitate, jud. Timiş 1880 - 1992, [1]
  • Wettel, Helmut Der Buziascher Bezirk. Landschaften mit historischen Streislichtern, Temesvar, Südungarische Buchdruckerei, 1919

Note

  1. Munteanu, Ioan, Banatul istoric. vol 2. Ocupaţii. Economia, Editura Excelsior Art, Timişoara 2007, ISBN 978-973-592-191-0, p.21